ResearchRomania.ro

Peste jum?tate dintre rom�nii din mediul urban intr? pe re?elele de socializare imediat cum se trezesc

By

Re?elele de socializare ocup? un loc important �n via?a rom�nilor din mediul urban: 53% dintre ace?tia �?i �ncep ziua intr�nd pe canalele de social media, arat? Romania�s Digital Marketing Report realizat de compania de cercetare de pia?? iSense Solutions ?i prezentat ast?zi �n cadrul evenimentului Digital Marketing Forum.

Facebook r?m�ne cea mai popular? re?ea de socializare printre rom�ni, 94% dintre persoanele din mediul urban av�nd un cont pe aceast? re?ea de socializare. Urm?toarele re?ele de socializare, din punct de vedere al popularit??ii, sunt YouTube (unde au cont 63% dintre rom�nii care utilizeaz? internetul), respectiv Instagram (55%). �n ceea ce prive?te Instagram, aceast? re?ea de socializare a �nregistrat o cre?tere important? �n ultima perioad?: dac? �n 2016, 35% dintre utilizatorii de internet aveau cont, �n 2019 procentul a ajuns la 55%. ... citeste mai mult

 

Studiu HISTORY ?i iSense Solutions: Regele Mihai ?i Ceau?escu, �n topul personalit??ilor din ultimul secol preferate de rom�ni

By

Aproape jum?tate dintre rom�ni consider? c? perioada interbelic? (1918-1938) a fost cea mai benefic? din ultimii 100 de ani pentru Rom�nia, arat? un studiu realizat pentru postul de televiziune HISTORY.� �n ceea ce prive?te personalitatea cu cel mai mare impact pozitiv asupra rom�nilor �n ultimii 100 de ani, cei mai mul?i responden?i l-au indicat pe pe Regele Mihai, urmat de fostul dictator comunist Nicolae Ceau?escu.

Astfel, potrivit participan?ilor la studiu, cele mai benefice perioade din istoria Rom�niei sunt perioada interbelic? (42% dintre responde?i) ?i cea comunist? din 1968 ?i p�n? la Revolu?ia din decembrie 1989 (18,2%). Doar 11,6% dintre rom�ni consider? perioada 2007 ?i p�n? �n prezent ca fiind cea mai benefic?, iar procentul este ?i mai mic pentru perioada de pre-aderare la Uniunea European?, 1989-2007 (7,8%).

�Studiul arat? puterea miturilor istorice ?i efectele selective ale memoriei sociale. Recenta moarte a Regelui Mihai de Rom�nia probabil ca l-a propulsat pe acesta �n fruntea clasamentului. �n plus, larg? convergent? a politicienilor ?i anali?tilor spre imaginea acestuia ca simbol al neamului face deloc surprinz?toare alegerea responden?ilor. Mitul perioadei interbelice, a v�rstei de aur a Rom�niei, persist? ?i el, ajutat de faptul c? niciunul dintre responden?i nu a tr?it �n acea perioad?, iar istoria popular? este �nc? departe de a fi demontat? sau modulat? de istoria academic?. Paradoxal, cele mai pozitive evenimente din ultimii 100 de ani sunt cele mai recente, de?i perioadele mai mult sau mai pu?in �ndep?rtate sunt considerate a fi cele mai bune din istorie. Este mai u?or s? ui?i problemele trecutului ?i s? �?i aminte?ti doar de glorii reale sau imaginare �n timp ce momentele recente sunt �nc? proaspete �n memorie, at�t cu valen?ele pozitive c�t ?i cu cele negative. Un ultim paradox: comunismul nu a fost bun, dar un respondent din cinci �l nominalizeaz? pe Ceau?escu ca figura pozitiv? remarcant? a ultimului secol. S? fi fost oare comunismul o idee proast?, dar aplicat? bine de na?ionalismul socialist al dictatorului care a condus Rom�nia timp de un sfert de secol?�, comenteaz? antropologul Radu Umbre?.

�n clasamentul personalit??ilor care au avut un impact pozitiv asupra vie?ii rom�nilor din 1918 p�n? �n prezent, Regele Mihai este indicat �ntr-o propor?ie cov�r?itoare (41,7%), �ns? este urmat de Nicolae Ceau?escu, cu peste o cincime dintre voturi (21%). �n timp ce alte personalit??i au �ntrunit mai pu?in de 10% dintre voturi (Iuliu Maniu � 9,7%, Corneliu Coposu � 5,1%, Gheorghe Gheorghiu Dej � 3,4%, Ion Iliescu – 1.8%), peste 11% dintre rom�ni au preferat s? nu nominalizeze o anumit? persoan?.

�n anul Centenarului, 41,9% dintre rom�ni consider? Marea Unire ca fiind evenimentul istoric din ultimii 100 de ani cu cel mai mare impact pozitiv asupra ??rii. Un num?r similar de responden?i indic?, �ns?, alte dou? evenimente – Revolu?ia din decembrie 1989 (22,8%) ?i Aderarea la UE (20,4%).� Doar 3,8% dintre rom�ni cred c? instaurarea comunismului a avut un efect benefic asupra ??rii.

Pe de alt? parte, peste o cincime (21,3%) dintre rom�ni sunt de p?rere c? migra?ia �n UE este evenimentul economic din ultimii 100 de ani cu cel mai mare impact pozitiv asupra societ??ii rom�ne?ti. Pe urm?toarele dou? locuri se situeaz? restituirea p?m�ntului colectivizat ?i a propriet??ilor expropriate (18,3%) ?i privatizarea ?i tranzi?ia la economia de pia?? (17,1%). �n acela?i timp, un procent semnificativ (14,5%) consider? industrializarea �n socialism ca fiind evenimentul economic cel mai benefic din ultimii 100 de ani.

Studiul a fost realizat de c?tre compania iSense Solutions pentru HISTORY Rom�nia, pe un e?antion reprezentativ de 1.051 de responden?i, din mediul urban, cu v�rsta cuprins? �ntre 16-65 de ani. Prin acesta, postul de televiziune s?rb?tore?te 100 de ani de la Marea Unire.

Despre HISTORY�

Televiziunea HISTORY�, �n prezent existent? �n peste 302 milioane de locuin?e din toat? lumea, prive?te istoria dintr-o perspectiv? diferit?, celebr�nd oamenii cu ini?iativ? care ies din mul?ime ?i �?i las? amprenta asupra lumii. Ace?ti oameni, prezen?i �n vasta diversitate de emisiuni difuzate de HISTORY�, sunt nonconformi?ti care �nfrunt? riscul, aduc schimbarea, modific? drumurile deja b?t?torite ?i �mping limitele mai departe.

HISTORY este principala televiziune din portofoliul A+E Networks UK�. HISTORY a aderat la ARMA �n februarie 2013, c�nd a lansat un feed de transmisie localizat, put�nd astfel asigura grile de programe personalizate pentru Rom�nia. Televiziunile HISTORY ?i HISTORY HD sunt disponibile prin Akta-DCS, Digi, iNES IPTV, Orange TV, Telekom ?i UPC.

Pentru mai multe detalii, pute?i accesa site-ul oficial HISTORY Rom�nia, pagina de Facebook HISTORY Rom�nia sau canalul local de YouTube.

Despre iSense Solutions

iSense Solutions – The Modern Consumer Company folose?te cele mai recente tehnologii de sondare a consumatorului modern din Rom�nia. Compania a fost fondat? de Traian N?stase ?i Andrei C�nda, speciali?ti cu peste 14 ani de experien?? �n domeniul cercet?rii de pia?? ?i cu o expertiz? academic? solid?, fiind doctori �n Sociologie, respectiv Marketing. Mai multe informa?ii pute?i g?si pe www.isensesolutions.ro ?i www.researchromania.ro.

 

11% dintre rom�ni ar trece la alt? banc? pentru a beneficia de serviciul de pl??i instantanee

By

11% dintre rom�ni ar trece la alt? banc? pentru a beneficia de serviciul de pl??i instantanee, arat? un nou studiu iSense Solutions, dedicat percep?iei rom�nilor asupra b?ncilor moderne ?i serviciilor oferite de acestea, realizat �n luna noiembrie a acestui an, online, �n mediul urban, la care au participat 604 persoane cu v�rsta de peste 18 ani. Datele au fost prezentate �n exclusivitate �n cadrul conferin?ei Banking 4.0, organizat? de No Cash Events.

Rapiditatea este una dintre caracteristicile puternic asociate cu b?ncile moderne: 76% dintre rom�ni spun ca o banc? modern? este o banc? rapid?, care �i ajut? s? nu-?i piard? timpul. �n acest context, posibilitatea de a face pl??i contactless cu cardul este foarte apreciat? de rom�ni, 80% dintre ei afirm�nd c? aceast? facilitate le face via?a mai u?oar?. De asemenea, 62% consider? c? folosirea inteligen?ei artificiale ajut? la rezolvarea mai rapid? a problemelor.

�n ceea ce prive?te tehnologia ?i inova?ia, 2 din 10 rom�ni s-ar muta la alt? banc? pentru a beneficia de tehnologii ?i inova?ii. Printre tehnologiile asociate cu o banc? modern?, se num?r?: aplica?ie de banking pentru mobil, plata contactless, posibilitatea de a contracta servicii online, posibilitatea de a-?i schimba singuri set?rile de securitate ale cardului, posibilitatea de face exchange online, self-banking, salvarea pl??ilor �n aplica?ie, carduri virtuale.

�Studiul ne-a ar?tat faptul c? �rom�nii �?i doresc s? aib? posibilitatea efectua mai multe opera?iuni cu ajutorul aplica?iei de banking pentru mobil. Printre op?iunile pe care ?i-ar dori s? le aib? �n aplica?ia de mobil a b?ncii se num?r?: s? �?i poat? pl?ti taxele ?i impozitele (61%), rovignetta (45%), utilit??ile (42%), RCA-ul (39%), parcarea (35%), s? �?i poat? face o asigurare de via?? (27%), s? fac? un depozit (24%) ?i s? acceseze un �mprumut (22%)�, declar? Traian N?stase, Managing Partner, iSense Solutions.

Cu toate c? doar 30% dintre rom�ni au auzit despre cardurile biometrice, ei declar? c? ?i-ar dori s? le utilizeze: 7 din 10 rom�ni au declarat c? ar folosi un card biometric (dup? ce au fost expu?i la o descriere a produsului) dac? ar fi disponibile, iar 11% dintre ei ?i-ar schimba banca cu care lucreaz? pentru accesul la un card biometric.

Aproape trei sferturi dintre rom�ni (73%) sunt de p?rere c? utilizarea unui card biometric le-ar face via?a mai u?oar?. Cardul biometric reprezint? o op?iune atr?g?toare pentru rom�ni pentru c? poate fi folosit exclusiv cu amprenta persoanei (71%), pentru c? ofer? siguran?? contului bancar �n cazul pierderii cardului (70%) ?i datorit? riscului redus de fraud? (64%).

Studiul a fost realizat online de c?tre compania iSense Solutions pe un e?antion de 604 de responden?i din mediul urban. Datele sunt reprezentative pentru persoanele cu v�rsta de peste 18 ani din mediul urban din Rom�nia. Grad de eroare +/- 3.99%, la un nivel de �ncredere de 95%.

Despre iSense Solutions

iSense Solutions – The Modern Consumer Company folose?te cele mai recente tehnologii de sondare a consumatorului modern din Rom�nia. Compania a fost fondat? de� Traian N?stase ?i Andrei C�nda, speciali?ti cu peste 14 ani de experien?? �n domeniul cercet?rii de pia?? ?i cu o expertiz? academic? solid?, fiind doctori �n Sociologie, respectiv Marketing. Mai multe informa?ii pute?i g?si pe www.isensesolutions.ro ?i www.researchromania.ro.

 

Cercetare iSense Solutions: 1 din 5 rom�ni din mediul urban nu a fost niciodat? la SPA

By

  • 1 din 3 rom�ni din mediul urban merge la SPA mai rar de o dat? la 4-6 luni
  • 65% dintre rom�nii din mediul urban prefer? re?elele de socializare pentru a l?sa recenzii
  • 9 din 10 rom�ni din mediul urban citesc review-urile �nainte de a alege un centru SPA

22% dintre rom�nii din mediul urban nu au fost niciodat? la un SPA, �n timp ce 1 din 3 merge mai rar de o dat? la 4-6 luni arat? rezultatele studiului realizat de The Public Advisors, companie de consultan?? �n comunicare ?i rela?ii publice, �n colaborare cu institutul de cercetare iSense Solutions. Av�nd ca subiect de cercetare percep?iile ?i obiceiurile rom�nilor cu privire la serviciile de tip SPA, studiul relev? c? doar 19% dintre rom�nii din mediul urban merg regulat la SPA, �nsemn�nd cel pu?in o dat? pe lun?.

�Pia?a de centre SPA este unul dintre cele mai dinamice sectoare ?i putem remarca pe plan local un mare poten?ial al acestei industrii, fiind �ntr-o ascensiune constant? de la an la an. Concuren?a pe pia?a local? va cre?te, iar diferen?a o va face modul �n care centrele vor comunica pentru clien?ii lor. Momentul este favorabil pentru ca liderii pie?ei s?-?i �nt?reasc? leadershipul ?i �n zona de comunicare printr-o strategie 360, diferen?iat?, coerent? ?i creativ?�, a declarat Simona Dan, Managing Partner The Public Advisors

Cercetarea a fost prezentat? �n cadrul celei de-a 2-a edi?ii Termalia, un eveniment luxury dedicat industriei ospitalit??ii ?i wellness-ului din Rom�nia. Potrivit studiului, c�nd vine vorba de criteriile de care ?in cont rom�nii din mediul urban �n alegerea unui centru SPA, pre?urile sunt cel mai important factor pentru cei mai mul?i dintre ace?tia, respectiv 2 din 3 responden?i, �n timp ce 59% au �n vedere calitatea serviciilor, pentru 47% conteaz? atmosfera relaxant? din cadrul centrului, iar 43% ?in cont de diversitatea serviciilor.

Recenziile online oferite de al?i clien?i sunt de asemenea un criteriu important �n luarea deciziei cu privire la centrul SPA ?i

9 din 10 rom�ni din mediul urban citesc review-urile �nainte de a merge la un centru SPA ... citeste mai mult

 

Studiu iSense Solutions: 37% dintre rom�ni tr?iesc de pe o zi pe alta

By

  • 60% dintre rom�ni declar? c? au obliga?ii financiare
  • 30% dintre cei care au deja credite ar dori s? acceseze un nou �mprumut
  • 55% dintre rom�ni au economii

Aproximativ 60% dintre rom�ni declar? c? au obliga?ii financiare (credite, �mprumuturi) �n gospod?riile lor, �n timp ce 37% dintre rom�ni au cheltuieli lunare obligatorii similare cu venitul �ncasat. Aceste date reies din cercetarea sociologic? Obiceiurile financiare ale rom�nilor, comandat? de KRUK Rom�nia cu ocazia �Zilei f?r? Datorii, ini?iativ? aniversat? pe 17 noiembrie.

Rezultatele cercet?rii online realizat? de agen?ia iSense Solutions ne arat? c? 30% dintre cei care au deja credite ar dori s? acceseze un nou �mprumut �n anul care vine. �Accesarea unui nou �mprumut pentru a stinge unul anterior ne poate duce �n spirala datoriilor.

Ini?iativa Grupului KRUK de a atrage aten?ia asupra felului �n care fiecare �?i gestioneaz? banii este aniversat? anual �n jurul datei de 17 noiembrie, la nivel interna?ional, �n ??rile �n care compania �?i desf??oar? activitatea: Polonia, Rom�nia, Cehia, Slovacia, Italia, Spania ?i Germania. Cu aceast? ocazie KRUK realizeaz? o serie de activit??i menite s? con?tientizeze importan?a unui comportament financiar� �n concordan?? cu bugetul fiec?rei persoane.

�n ceea ce prive?te accesarea unui �mprumut, rom�nii au cea mai mare �ncredere �n b?nci, 83% dintre ace?tia spun�nd c? ar apela la astfel de institu?ii �n cazul �n care ar avea nevoie de bani. 14% dintre rom�ni au men?ionat c? ar lua un �mprumut de la o institu?ie financiar? non-bancar?, dac? o institu?ie bancar? ar refuza s? le acorde �mprumutul. �ntr-un procent semnificativ, 70% dintre rom�nii care au accesat un nou �mprumut pentru a stinge o datorie anterioar? cred c? situa?ia lor se va �mbun?t??i �n viitor.

Acestor rezultate li se adaug? faptul c? 45% dintre rom�ni nu au economii �n familie. Motivul pentru care rom�nii fac economii sunt mai ales situa?iile neprev?zute c?rora trebuie s? le fac? fa??. Bunul obicei de a economisi, care se deprinde timpuriu �nc? din copil?rie, nu se reflect? �n ac?iunile noastre din via?a de adult.

��O bun? conduit? financiar? este temelia unei vie?i� �mplinite. Acest lucru ar trebui s? fie general valabil pentru fiecare dintre noi, iar Ziua f?r? Datorii este o nou? ocazie de con?tientizare a acestui lucru. Cercet?rile sociologice pe care le implement?m �n fiecare an ne-au facilitat �n?elegerea contextului economico-financiar al clien?ilor no?tri,� ne-au dat o imagine clar? a problemelor cu care se confrunt? ?i ne ajut? s? le oferim mai multe posibilit??i de a dep??i momentele dificile�, a spus Tomasz Ignaczak, Director General KRUK Rom�nia.

Cea mai recent? cercetare KRUK arat? c? �58% dintre rom�ni sunt dispu?i s? participe la sesiuni de preg?tire online gratuite pentru a �nv??a cum s?-?i administreze bugetul lunar. Cuno?tin?ele pe care ace?tia le pot primi de la speciali?ti sunt un pas important spre un echilibru financiar �ntre veniturile ?i cheltuielile familiei.

�Mai mult de jum?tate dintre rom�ni sunt deschi?i la ideea de educa?ie financiar?, lucru ce aduce perspective �mbucur?toare pentru urm?torii ani. Cu at�t mai important? este ini?iativa companiilor din domeniul financiar, cum este cea a KRUK Romania, de a pune la dispozi?ia consumatorilor servicii de consultan?? ?i educa?ie. �n timp, cu siguran?? vom observa o �mbun?t??ire a modului �n care rom�nii �?i gestioneaz? resursele financiare��, a spus Traian N?stase, Managing Partner, iSense Solutions.

�n ceea ce prive?te comportamentul rom�nilor cu privire la valorile �mprumutate, cei care s-au confruntat cu probleme financiare sunt mai precau?i. Astfel, �17% dintre cei f?r? datorii ar face un �mprumut cu o valoare cumul�nd veniturile familiale pe 3 ani, �n timp ce numai 10% dintre cei care deja au datorii ar �mprumuta o astfel de sum?.

Forma de plat? preferat? a responden?ilor, fie c? vorbim despre persoane cu datorii sau persoane f?r? datorii, este rata lunar? fix?, care le permite s? prevad? cheltuielile lunare pe care le vor avea, pentru o perioad? mai mare de timp. Speciali?tii KRUK ?in seama de aceast? op?iune de plat? �n momentul �ncheierii unui angajament de plat? ?i stabilesc �mpreun? cu clien?ii companiei suma lunar? pe care ace?tia o pot pl?ti cu regularitate, astfel, cu fiecare plat? lunar? efectuat?, clientul se apropie de stingerea datoriei.

Metodologia de cercetare implementat? de iSense Solutions a fost sondaj online, pe un panel reprezentativ la nivel na?ional de aproximativ 900 persoane, din mediul urban ?i rural, cu o distribu?ie de 600 de responden?i, persoane f?r? datorii ?i aproximativ 300 de responden?i, persoane cu datorii.

 

Studiu iSense Solutions: 63% dintre rom�nii ce apar?in unei familii tradi?ionale ?i-ar dori s? fac? parte dintr-o familie modern?

By

Mai mult de jum?tate (56%) dintre rom�ni declar? c? fac parte dintr-o familie tradi?ional?, �n timp ce 38% consider? c? sunt membrii ai unei familii moderne, relev? un studiu iSense Solutions, desf??urat online, �n mediul urban. �n acela?i timp, familia modern? r?m�ne aspira?ional? pentru 63% dintre rom�nii care declar? c? apar?in unei familii tradi?ionale, procentul r?m�n�nd constant fa?? de 2017.Cum v?d rom�nii familiile moderne?

Sunt familiile �n care copiii au acces sporit la tehnologie (83% versus 35% �n familiile tradi?ionale), iar opiniile lor sunt considerate importante (86% versus 46% �n familiile tradi?ionale). Mai mult, cheltuielile pentru educa?ie sunt mai mari �ntr-o familie modern? (52%) fa?? de o familie tradi?ional? (45%). P?rin?ii dintr-o familie modern? investesc �n educa?ia lor privind rolul de p?rinte (86% versus 45%), �?i supravegheaz? mai atent copiii (78% versus 38%), iar mai t�rziu �?i �ncurajeaz? copiii s? �?i aleag? singuri cariera (90% versus 48%).

De asemenea, �ntr-o familie modern?, membrii �?i exprim? p?rerile, chiar dac? nu sunt de acord unii cu al?ii (87% versus 48%), au loc discu?ii cu copiii pe teme sensibile (cum ar fi na?terea, moartea, separarea � 85% versus 53%), iar membrii familiei apeleaz? la psiholog sau psihoterapeut f?r? teama de a fi stigmatiza?i (80% versus 23%).

Rolurile �ntr-o familie modern? sunt �mp?r?ite �n mod egal ?i nu ?in cont de gen (80% versus 57% �n familiile tradi?ionale). �ntr-o familie modern? este mai comun ca membrii s? locuiasc? �ntr-o cas? �nchiriat? (17% versus 8%) ?i s? nu fie cas?tori?i (48% dintre cei din familiile moderne nu sunt c?s?tori?i, comparativ cu 33% �n familiile tradi?ionale).

Prietenii au un rol �nsemnat �n familiile moderne, 63% din membrii unei familii moderne consider�nd c? prietenii sunt parte din familie, versus 46% �n familiile tradi?ionale. Pe de alt? parte, �n familiile tradi?ionale, bunicii joac? un rol mai important: copiii sunt crescu?i pe baza sfaturilor bunicilor (84% �n familiile tradi?ionale, versus 40% �n familiile moderne), exist? o rela?ie mai apropiat? cu familia extins? (88% tradi?ional versus 51% modern), iar situa?iile �n care copiii sunt crescu?i de bunici sunt mai frecvente (73% �n familiile care se percep ca fiind tradi?ionale versus 49% �n familiile moderne).

Exist? percep?ia c? media veniturilor �ntr-o familie modern? este mai ridicat? dec�t �ntr-o familie modern? (77% din familiile moderne sunt asociate cu o medie mai mare a veniturilor pe gospod?rie fa?? de 52% dintre familiile tradi?ionale), �ns? acest lucru nu se verific? �n realitate, media veniturilor familiilor din mediul urban fiind similar? (4.939 lei �n cazul familiei moderne ?i 4.918 lei �n cazul celei tradi?ionale).

Unde investesc familiile moderne versus cele tradi?ionale?

Resursele lor merg c?tre articole de �mbr?c?minte (74% �n familiile moderne, respectiv 66% �n cele tradi?ionale), produse IT ?i electronice (66%, respectiv 60%), �n c?l?torii (65%, respectiv 57%), educa?ia copiilor (38%, respectiv 31%), art? ?i cultur? (45%, respectiv 39%), sport (28%, respectiv 17%).

��Studiind familiile moderne ?i tradi?ionale ne-am �ntrebat cum pot deveni brandurile mai dezirabile �n comunicarea cu acestea? Am ajuns la concluzia c? at�t familiile moderne, c�t ?i cele tradi?ionale <<vibreaz?>> ?i sunt mai dispuse s? cumpere �n urma unor comunic?ri de brand �n care ta?ii petrec timp cu copiii lor, familiile adopt? copii, mamele au ?i un job full-time. Cei ce se consider? parte a unei familii moderne �ns? apreciaz? mai mult dac? brandul abordeaz? �n comunicare tema ta?ilor care �?i iau concediu de cre?tere a copilului, fa?? de cei din familiile tradi?ionale (42% versus 34%). Iar subiectul care �i �ndep?rteaz? de un brand, indiferent de tipul de familie din care fac parte, este acela al p?rin?ilor pleca?i �n str?in?tate ?i care ?i-au l?sat copiii �n ?ar?�, afirm? Traian N?stase, Managing partner iSense Solutions.

Prezen?a cuplurilor de acela?i sex este un subiect ce polarizeaz? atunci c�nd apare �n comunicarea de brand: peste jum?tate (52%) dintre cei ce apar?in unei familii tradi?ionale nu ar cump?ra brandul respectiv (versus 28% �n cazul familiilor moderne). �n acelasi timp, 16% dintre cei ce apar?in familiilor moderne au declarat c? ar fi mai �nclina?i s? cumpere brandul respectiv (versus 6% dintre cei din familiile tradi?ionale), iar 56% dintre cei din familiile moderne, respectiv 42% dintre cei din familiile tradi?ionale sunt indiferen?i �n fa?a acestui subiect.

Studiul a fost realizat online de c?tre compania iSense Solutions pe un e?antion de 501 de responden?i din mediul urban. Datele sunt reprezentative pentru persoanele cu v�rsta de peste 16 ani din mediul urban din Rom�nia. Grad de eroare +/- 4.38%, la un nivel de �ncredere de 95%.

Despre iSense Solutions

iSense Solutions – The Modern Consumer Company folose?te cele mai recente tehnologii de sondare a consumatorului modern din Rom�nia. Compania a fost fondat? de� Traian N?stase ?i Andrei C�nda, speciali?ti cu peste 14 ani de experien?? �n domeniul cercet?rii de pia?? ?i cu o expertiz? academic? solid?, fiind doctori �n Sociologie, respectiv Marketing. Mai multe informa?ii pute?i g?si pe www.isensesolutions.ro ?i www.researchromania.ro.

 

 

 

 

Studiu iSense Solutions: Banca modern? este cea ale c?rei servicii sunt u?or de utilizat, consider? 8 din 10 rom�ni

By

iSense Solutions a desf??urat un studiu reprezentativ urban, pe 990 de responden?i, despre percep?ia rom�nilor �n ceea ce prive?te b?ncile moderne ?i serviciile oferite de acestea.

Cele mai importante trei caracteristici pe care rom�nii din mediul urban le asociaz? cu o banc? modern? sunt u?urin?a �n utilizare (men?ionat? de 80% dintre ei), urmat? de rapiditate (76%) ?i securitate (73%).

De asemenea, consumatorii �?i doresc ca o banc? modern? s? fie atent? cu buzunarul lor. Astfel, serviciile bancare sunt evaluate ca fiind moderne dac? nu au comisioane (69%), dac? ofer? discounturi ?i oferte (59%) precum ?i posibilitatea de a economisi o sum? de bani la fiecare tranzac?ie (51%).

Mai mult, din perspectiva consumatorilor, o banc? modern? trebuie s? fie tot timpul la dispozi?ia clien?ilor, oferind beneficii precum suport 24 din 24 (73%) ?i o re?ea vast? de bancomate (59%).

�n ce prive?te tehnologia, aceasta are rolul de a u?ura interac?iunea consumatorului cu serviciile bancare, de a-i �mplini nevoile de rapiditate ?i accesibilitate. De aceea,� de la o banc? modern? clien?ii �?i doresc o aplica?ie pentru mobil (60%), s? aib? posibilitatea� de a efectua pl??i contactless (59%) ?i de a contracta servicii online (53%), iar 47% �?i doresc s? aib? op?iunea s? �?i schimbe singuri set?rile de securitate la card (activare/dezactivare contactless, banda magnetic?, schimbare pin, �nghe?are card etc.).� Alte beneficii legate de tehnologie a?teptate de c?tre consumatori de la o banc? modern? sunt posibilitatea pl??ilor automate de utilit??i prin direct debit (47%), op?iunea de a realiza online schimb valutar (43%), Self-banking (42%) sau posibilitatea salv?rii pl??ilor realizate �n aplica?ie (39%).

��n opinia rom�nilor, o banc? modern? este o banc? de care �scapi� repede � adic? o banc? u?or de folosit, cu care timpul de interac?iune este folosit eficient, tehnologia ajut�nd �n acest sens. ?i, cel mai important, toate acestea trebuie s? se desf??oare �ntr-un climat de securitate (men?ionat de 73% dintre consumatori) ?i transparen?? (64%). Cu alte cuvinte, ne dorim b?nci moderne, dar rela?ia cu o astfel de banc? pleac? �ntotdeauna de la �ncredere�, spune Traian N?stase, Managing Partner, iSense Solutions.

Pentru o parte dintre rom�ni, banca modern? este aceea care ofer? servicii personalizate: 38% �?i doresc s? aib? acces la statisticile privind cheltuielile realizate, pentru o mai bun? eviden?? asupra banilor, 36% ?i-ar dori ca banca modern? s? le ofere posibilitatea de a avea un consultant bancar personal, 33% �?i doresc un asistent de suport virtual.� De asemenea, pentru 32% sunt importante carduri virtuale speciale pentru pl??i online/digitale, iar 14% �?i doresc s? aib? op?iunea de a cump?ra criptomonede.

Studiul a fost realizat online de c?tre compania iSense Solutions pe un e?antion de 990 de responden?i din mediul urban. Datele sunt reprezentative pentru persoanele cu v�rsta de peste 18 ani din mediul urban din Rom�nia. Grad de eroare +/- 3.11%, la un nivel de �ncredere de 95%.

Despre iSense Solutions

iSense Solutions – The Modern Consumer Company folose?te cele mai recente tehnologii de sondare a consumatorului modern din Rom�nia. Compania a fost fondat? de� Traian N?stase ?i Andrei C�nda, speciali?ti cu peste 14 ani de experien?? �n domeniul cercet?rii de pia?? ?i cu o expertiz? academic? solid?, fiind doctori �n Sociologie, respectiv Marketing. Mai multe informa?ii pute?i g?si pe www.isensesolutions.ro ?i www.researchromania.ro.

 

Golin & iSense Solutions analizeaz? influen?a pe care o au social media asupra deciziei de cump?rare

By

Pentru 9 din 10 rom�ni, un review bun �n social media �nseamn? peste nota 4

Golin ?i iSense Solutions au realizat un nou studiu sub umbrela Bold by Lowe Group, analiz�nd influen?a social media asupra deciziei de cump?rare. Potrivit studiului, aspectele din social media care �mbun?t??esc �ncrederea rom�nilor �n produse sunt un review bun (51%) ?i un review recent bun (49%), viteza de r?spuns a brandului (37%) ?i con?inutul de calitate (34%). La polul opus, pentru consumatori, cele mai pu?in relevante sunt share-urile (16%) ?i numarul de followeri ai brandului (12%).

Dac? 90% dintre romanii din mediul urban se informeaz? de pe internet (site-ul brandului, magazine online sau social media) atunci c�nd vor s? fac? o achizi?ie, 63% aleg magazinele fizice sau showroom-urile ?i 49% apeleaz? la familie, prieteni sau cuno?tin?e.

�n ceea ce prive?te influen?a social media asupra deciziei de achizi?ie, Facebook influen?eaz? decizia de cump?rare a alimentelor (�n propor?ie de 23%), a produselor de cas? ?i accesorii (33%), a electronicelor ?i electrocasnicelor (31%), a hainelor ?i �nc?l??mintei (36%), a energiei ?i utilit??ilor (17%), a serviciilor financiare (18%). YouTube inflen?eaz? decizia de cump?rare cel mai mult pentru electronice ?i electrocasnice (18%), urmate de produse de cas? ?i accesorii (16%) ?i haine ?i �nc?l?aminte (13%). Instagram influen?eaz? cel mai mult cump?rarea de haine ?i �nc?l?aminte, 9% dintre persoanele intervievate afirm�nd c? au fost influen?ate de acest mediu pentru cump?rarea lor.

�Social media este o component? esen?ial? a vie?ii de azi. Fie c? ne arunc?m ochii �n notific?rile de pe Facebook dis-de-diminea??, fie c? adormim urm?rind filmule?e de pe YouTube sau ne decidem ce ?inut? s? ne cump?r?m pentru un festival, inspira?i de post?rile influencerilor, am fost curio?i s? afl?m ce rela?ie exist? �ntre comunicarea din social media ?i decizia de cump?rare. Azi, c�nd social media ne influen?eaz? p�n? la impulsul de cump?rare, este necesar s? �n?elegem ce se afl? �n spatele cortinei ?i cum putem fi din ce �n ce mai prezen?i acolo unde sunt ?i consumatorii no?tri ?i cum putem fi relevan?i �n comunicarea cu ei�, spune Irina Roncea, Deputy Managing Director, Golin.

�Acum consumatorii caut? activ infoma?ii despre branduri nu doar pe Google, ci ?i pe canalele de social media, unde avem, pe de o parte, informa?ii oficiale de la branduri, dar ?i interac?iunea ?i experien?a altor consumatori cu aceste branduri. Din analizele f?cute de noi, am constatat c? influen?a canalelor de social media �n decizia de cump?rare este mai mare cu 20% dac? un consumator a fost expus la reclame pe canalul respectiv ?i, �n paralel, s-a ?i informat activ pe acel canal despre produsele care �l interesau. Aceasta �nseamn? c? o strategie de construire de con?inut, combinat? cu o strategie de advertising, au un maxim de impact�, adaug? Traian N?stase, Managing Partner, iSense Solutions.

�n ceea ce prive?te influen?a pe care rom�nii simt ca o au �n r�ndul celor din jurul lor, 7 din 10 rom�ni (vs. 6 din 10 �n 2017), consider? c? influen?eaz? opiniile sau deciziile persoanelor din jurul acestora. Cum? Prin exprimarea p?rerii despre subiectele curente (77%), prin acordarea unor sfaturi pentru luarea unor anumite decizii de via?? (72%) ?i prin recomandarea de produse/ locuri/ evenimente (66%) etc.

Dac? discut?m despre analiza motivelor care i-ar determina s? recomande un produs, pentru 98% din rom�ni primeaz? calitatea, apoi experien?a cu produsul (88%), iar mai apoi pre?ul acestuia (74%), pe ultimele locuri fiind ambalajul produsului (40%) sau reclama (33%). Studiul realizat de iSense Solutions a vizat canalele de top din social media (Facebook, YouTube, Instagram, LinkedIn, Snapchat, Twitter ?i Pinterest) ?i urm?toarele ?ase categorii de produse: alimente, produse de cas? ?i accesorii, electronice ?i electrocasnice, haine ?i �nc?l??minte, energie ?i utilit??i ?i servicii financiare. Studiul a fost realizat de compania iSense Solutions �n exclusivitate pentru Golin ?i a inclus un e?antion de 500 de responden?i, utilizatori de internet din mediul urban, cu v�rsta cuprins? �ntre 16-55 de ani, pentru partea cantitativ?. De asemenea, calitativ au fost realizate 3 interviuri in profunzime, cu utilizatori de social media cu v�rsta cuprins? �ntre 19-36 de ani. Datele au fost culese online prin intermediul Panelului ResearchRomania.ro, �n lunile august-septembrie 2018, ?i sunt reprezentative la nivel urban. Rezultatele studiului au un grad de eroare de +/- 4,38%, la un nivel de �ncredere de 95%.

 

Studiu iSense Solutions: 8 din 10 rom�ni cunosc cel pu?in un serviciu de car sharing

By

Serviciile de car sharing sunt o op?iune cunoscut? �n mediul urban, 8 din 10 rom�ni cunosc�nd cel pu?in un astfel de serviciu, arat? un studiu iSense Solutions, desf??urat online, pe rom�nii din mediul urban. Cel mai cunoscut furnizor de astfel de servicii r?m�ne Uber, de altfel ?i primul juc?tor intrat pe pia??: 75% dintre rom�ni declar? c? au auzit de Uber, �n timp ce 34% au auzit de BlaBlaCar, 26% de Taxify ?i 13% de Black Cab.

Cu toate c? le sunt cunoscute, un sfert dintre rom�nii care au aceste servicii disponibile �n ora?ul lor nu le folosesc din cauza lipsei de �ncredere, pe c�nd o mic? parte dintre ei (10%) nu o fac pentru c? nu pot comanda prin apelare telefonic? sau pentru c? tarifele sunt prea mari (11%).

Aproape jum?tate (47%) dintre rom�nii care au auzit de car sharing din ora?ele �n care aceste servicii sunt disponibile le-au ?i utilizat: 40% dintre ei au apelat la Uber, 10% la Taxify, 8% la BlaBlaCar ?i 3% au folosit Black Cab. Uber este ?i serviciul cel mai des folosit, dintre cei care utilizeaz? servicii de car sharing, 68% apeleaz? cel mai des la Uber, �n timp ce 11% folosesc cel mai des Taxify, 8% BlaBlaCar, iar 3% BlackCab.

Cele mai importante motive pentru care rom�nii din mediul urban apeleaz? la servicii de car sharing sunt: amabilitatea ?oferilor (86%), siguran?a (85%), modul de conducere al ?oferilor (81%) ?i posibilitatea de a comanda printr-o aplica?ie (80%). �n acela?i timp, pentru rom�nii care folosesc car sharing cele mai importante aspecte la care ?in sunt reprezentate de: siguran?a acestor servicii (76%), posibilitatea de a comanda prin aplica?ie (74%), cur??enia ma?inilor (74%), amabilitatea (74%) ?i modul de a conduce al ?oferilor (73%).

�Rom�nii apeleaz? la car sharing ?i pentru experien?a avut? �n timpul acces?rii serviciilor. Amabilitatea ?oferilor, sentimentul de siguran??, modul de conducere al ?oferilor ?i posibilitatea de a comanda prin aplica?ie sunt printre principalele motive pentru care aceste servicii sunt accesate, ?i �n acela?i timp sunt aspectele de care utilizatorii sunt cei mai mul?umi?i. Putem spune c? rom�nii care folosesc servicii de car sharing sunt consumatori maturi, care apreciaz? ?i experien?a acces?rii unui serviciu ?i nu se uit? exclusiv la costul financiar�, afirm? Andrei C�nda, Managing Partner, iSense Solutions.

Dintre rom�nii care utilizeaz? servicii de car sharing, 49% au pl?tit cash, 30% au pl?tit cu cardul, iar 22% au pl?tit at�t cash, c�t ?i cu cardul. Cei care pl?tesc cu cardul o fac pentru c? le este mai comod, suma se extrage automat (84%), nu trebuie s? aib? bani cash asupra lor (52%), pl?tesc un pre? fix, f?r? s? fie nevoie s? lase bac?i? (41%) ?i este o metod? de plat? sigur? (38%).

Studiul a fost realizat online de c?tre compania iSense Solutions pe un e?antion de 990 de responden?i din mediul urban. Datele sunt reprezentative pentru persoanele cu v�rsta de peste 18 ani din mediul urban din Rom�nia. Grad de eroare = +/- 3.11%, la un nivel de �ncredere de 95%.

Despre iSense Solutions

iSense Solutions – The Modern Consumer Company folose?te cele mai recente tehnologii de sondare a consumatorului modern din Rom�nia. Compania a fost fondat? de Traian N?stase ?i Andrei C�nda, speciali?ti cu peste 14 ani de experien?? �n domeniul cercet?rii de pia?? ?i cu o expertiz? academic? solid?, fiind doctori �n Sociologie, respectiv Marketing. Mai multe informa?ii pute?i g?si pe www.isensesolutions.ro ?i www.researchromania.ro.

 

Studiu iSense Solutions: 64% dintre rom�ni ?i-ar dori mai multe b?nci digitalizate �n Rom�nia

By

Dou? treimi dintre rom�ni au declarat c? ?i-ar dori mai multe b?nci digitalizate �n Rom�nia, conform unui studiu iSense Solutions desf??urat �n luna iunie a acestui an, pe utilizatorii de internet din mediul urban. Studiul, lansat pentru a cerceta deschiderea rom�nilor �n leg?tur? cu servicii moderne de banking, a investigat ?i care este notorietatea ?i rata de adop?ie a Revolut, un serviciu bancar digital lansat �n Rom�nia anul acesta.

Rezultatele studiului arat? c? 11% dintre rom�ni au auzit de Revolut. Dintre rom�nii care folosesc Revolut, cei mai mul?i (36%) l-au utilizat �n alte ??ri, o treime (33%) l-au folosit pentru a face schimb valutar, 30% l-au utilizat pentru plata cu cardul �n magazine fizice, iar 24% l-au folosit pentru transfer de bani ?i pl??i online cu cardul fizic, dar ?i pentru economisire prin serviciul Vaults.

��Am fost curio?i s? vedem c�t de deschi?i sunt rom�nii la nout??ile din zona de banking ?i c�?i dintre ace?tia utilizeaz? sau ar folosi servicii precum Revolut. Studiul nostru arat? c? Revolut reprezint? o alternativ? interesant?, �ns? �n acela?i timp exist? ?i o oarecare reticen?? �n a utiliza un astfel de serviciu. Cu toate acestea, este notabil faptul c? 64% dintre rom�nii din mediul urban ?i-ar dori mai multe b?nci digitalizate �n Rom�nia, iar 44% dintre ace?tia au declarat c? ar renun?a la serviciile unei b?nci tradi?ionale �n favoarea unei b?nci exclusiv digitale, ceea ce �nseamn? c? rom�nii sunt deschi?i la a �ncerca produse ?i servicii bancare noi�, afirm? Andrei C�nda, Managing Partner, iSense Solutions.

Cu toate c? jum?tate (52%) din popula?ia urban? au declarat c? ar folosi Revolut (dup? ce au fost expu?i la o descriere a serviciului), studiul iSense identific? ?i o serie de bariere pe care rom�nii le au �n leg?tur? cu aceast? aplica?ie. Atunci c�nd vine vorba despre pl??i ?i opera?iuni, cei mai mul?i au declarat c? sunt mai retincen?i �n a efectua tranzac?ii prin intermediul serviciului oferit de Revolut. Motivele sunt variate. 53% nu ar utiliza acest serviciu digital, deoarece sunt mul?umi?i de serviciile pe care le ofer? banca actual?. �n plus, aproape un sfert (24%) dintre participan?i au sus?inut c? nu au �ncredere �n suportul oferit exclusiv online, iar 14% au spus c? nu au suficient? �ncredere �n companie. Cu toate acestea, 68% dintre rom�nii din mediul urban au declarat c? ar avea mai mult? �ncredere �n b?ncile digitale dac? acestea s-ar afla sub umbrela unei b?nci tradi?ionale.

Pe de alta parte, rom�nii care au declarat c? ar folosi Revolut ar face-o datorit? posibilit??ii de a folosi cardul interna?ional (62%) ?i a comisioanelor mai mici dec�t cele bancare (61%). 48% dintre cei ce ar utiliza Revolut sunt atra?i de posibilitatea de a vedea un grafic lunar al cheltuielilor, ?i 20% dintre cei care ar utiliza Revolut ar face-o pentru posibilitatea de a tranzac?iona criptomonede.

Studiul a fost realizat online de c?tre compania iSense Solutions pe un e?antion de 990 de responden?i din mediul urban. Datele sunt reprezentative pentru persoanele cu v�rsta de peste 18 ani din mediul urban din Rom�nia. Grad de eroare = +/- 3.11%, la un nivel de �ncredere de 95%.

Despre iSense Solutions

iSense Solutions – The Modern Consumer Company folose?te cele mai recente tehnologii de sondare a consumatorului modern din Rom�nia. Compania a fost fondat? de� Traian N?stase ?i Andrei C�nda, speciali?ti cu peste 14 ani de experien?? �n domeniul cercet?rii de pia?? ?i cu o expertiz? academic? solid?, fiind doctori �n Sociologie, respectiv Marketing. Mai multe informa?ii pute?i g?si pe www.isensesolutions.ro ?i www.researchromania.ro.