Pe tot parcursul lui 2019, pretul mediu solicitat pentru un apartament vechi cu doua camere situat in zona centrala si semicentrala a Bucurestiului s-a situat la aproximativ 77.000 de euro, fata de 74.000 de euro in 2018. Spre comparatie, o locuinta similara, dar situata la periferie, a putut fi achizitionata cu 61.000 de euro, in crestere de la 59.000 de euro. Diferenta intre cele doua tipuri de proprietati s-a situat, asadar, la 16.000 de euro in acest an, in crestere de la 15.000 de euro in 2018, potrivit unui studiu realizat de Imobiliare.ro si Analize Imobiliare.
Cercetare: Peste un sfert din Generaţia Z intenționează să-și facă o ipotecă în următorul an
Tinerii din Generaţia Z se gândesc deja la un viitor stabil şi la un acoperiş deasupra capului. Astfel, 13% dintre tinerii români cu vârste între 18 şi 25 de ani au, în prezent, o ipotecă, în timp ce procentul celor care iau în calcul un credit ipotecar în următorul an se dublează (26%), conform unui studiu IPSOS. Femeile au o înclinaţie mai mare spre achiziţionarea unei locuinţe şi 15% dintre respondente au deja un astfel de împrumut, faţă de unul din 10 bărbaţi.
Aceste date reies din cea mai recentă cercetare Ipsos MORI realizată la comanda grupului britanic International Personal Finance (IPF), care operează Provident Financial România, în șase țări europene în care este prezent, precum și în Mexic.
Studiu: Analiză privind piața rezidențială din țara noastră: “Aproape 60% dintre cei care vor să cumpere locuinţe aleg apartamente noi”
Aproape 60% dintre cei care caută să îşi cumpere o locuinţă aleg apartamente noi, în vreme ce apartamentele vechi pierd tot mai mult teren în faţa cumpărătorilor, pe o piaţă în care oferta de locuinţe noi este în creştere, iar preţurile acestora s-au stabilizat, arată o analiză a companiei de consultanţă şi reprezentare rezidenţială Imoteca Residential Experts.
Experţii din cadrul companiei au făcut o analiză amplă asupra evoluţiei preţurilor pentru proprietăţile noi, ofertei disponibile pe piaţă şi comportamentului cumpărătorilor de locuinţe, piaţa imobiliară fiind, în prezent, mult mai matură decât în anul 2008.
Cercetare: Prețul locuințelor a crescut cu peste 9% în 2017
Pe parcursul lui 2017, pretențiile vânzătorilor de locuințe din România – atât apartamente, cât și case – și-au menținut tendința de creștere. Potrivit analizei Imobiliare.ro, proprietățile rezidențiale sunt, per ansamblu, cu 9,1% mai scumpe față de anul precedent.
De menționat este însă că această cifră marchează o tendință de încetinire a ritmului scumpirilor pe piața rezidențială locală comparativ cu 2016, când a fost consemnat un avans de 12,4%.
Deși au recuperat o bună parte din declinul consemnat în perioada de recesiune economică, locuințele autohtone sunt, în medie, cu 31,5% mai ieftine decât în urmă cu 10 ani (T4 2007).
Potrivit specialiștilor Imobiliare.ro, ultimul trimestru din 2017 reflecta, chiar dacă într-o măsură mai redusă față de începutul anului, această tendință generală de creștere: indicele prețurilor solicitate pentru proprietățile rezidențiale a consemnat în perioada menționată un avans de 1,9%.
În spatele acestei cifre se ascunde o evoluție destul de neuniformă în Capitală față de restul țării, dar și în funcție de sectorul de piață analizat. Mai exact, apartamentele din București s-au apreciat ușor, cu doar 0,6%, în vreme ce, în restul țării, pe acest segment a avut loc un avans de 3,3%. Foarte interesant este cursul prețurilor caselor (și vilelor), care în Capitală s-au ieftinit cu 2,2%, dar în rest s-au apreciat cu 8,5%.
Pe segmentul apartamentelor, topul celor mai semnificative scumpiri consemnate în ultimul trimestru din 2017 este format în mod exclusiv din orașe mai mici, unde și prețurile sunt mai reduse: pe primul loc se situeaza Zalăul, cu un plus de 7%, urmat de Sfântu Gheorghe (+6,7%), Târgu Jiu (+6,5%), Sibiu (+6,2%), Râmnicu Vâlcea (+6,1%) și Buzău (+5%). Pe de altă parte, acest tip de locuințe s-au ieftinit în trei reședințe de județ, respectiv Suceava (-3,5%), Miercurea-Ciuc (-1,8%) și Giurgiu (-0,3%); creșteri reduse, de sub 1%, au avut loc in Bacău (+0,7%), Alexandria (+0,7%) și Timișoara (+0,9%).
Raportat la anul anterior, capitala Transilvaniei se distinge prin creșterea-record față de trimestrul al patrulea din 2016, respectiv 18,9%. Acest salt poate fi pus pe seama cererii ridicate de locuințe din partea investitorilor de pe piața locala și în mod implicit a numeroaselor achiziții cu bani gheață derulate de aceștia.
La polul opus, cel mai mic avans anual al prețurilor apartamentelor, respectiv 7,7%, a fost consemnat în Capitală – precauția mai accentuată a vânzătorilor bucureșteni poate fi explicată prin faptul că cel mai mare oraș al țării a fost, în trecut, cel mai afectat atât de scumpirile din perioada de boom, cât și de ieftinirile din timpul recesiunii.
În celelalte mari centre regionale, prețurile solicitate de către vânzători sunt, comparativ cu ultimul trimestru din 2016, mai mari cu 8,6% (în Iași), cu 9,4% (în Timișoara și Brașov) și 11,3% (în Constanța).
În momentul de față, cele mai scumpe locuințe se găsesc, potrivit datelor centralizate de Analize Imobiliare, în marile centre regionale deja menționate: Cluj-Napoca (1.460 de euro pe metru pătrat util), București (1.250 de euro pe metru pătrat util), Timișoara (1.120 de euro pe metru pătrat util), Constanța (1.070 de euro pe metru pătrat util) și Brașov (1.000 euro pe metru pătrat util). Acestora cinci, în care valoarea medie de listare pentru un apartament este de peste 1.000 de euro pe metru pătrat util, li se adaugă și Craiova, unde o asemenea unitate locativă poate fi achiziționată cu 1.050 de euro pe metru pătrat util. Lista orașelor cu cele mai scumpe apartamente este completată de Iași, unde așteptările vânzătorilor rămân sub pragul de 1.000 de euro pe metru pătrat – la 950 de euro pe metru pătrat, mai exact.
Pe de altă parte, clasamentul orașelor cu cele mai accesibile locuințe din România a rămas, în esență, neschimbat față de trimestrul anterior (cu o singură excepție, în toate aceste reședințe de județ au fost consemnate scumpiri în ultimul sfert al anului). În fruntea acestuia se află orașele Reșița și Giurgiu (cu o medie de 460 de euro pe metru pătrat util), apoi Drobeta Turnu-Severin (530 de euro pe metru pătrat util), Alexandria (540 de euro pe metru pătrat util), Târgoviște (570 de euro pe metru pătrat util) si Călărași (580 de euro pe metru pătrat util).
Sursa: www.1asig.ro
|
|
Studiu: România, ţara cu cei mai mulţi proprietari de locuinţe din Uniunea Europeană
România este pe primul loc în Uniunea Europeană din punct de vedere al procentajului populaţiei care trăieşte în locuinţe proprietate personală, 96% în 2016, cu mult peste media din Uniunea Europeană, de 69,3%.
Anul trecut, în fiecare stat membru al Uniunii Europene erau mai mulţi proprietari de locuinţe decât chiriaşi. Cel mai ridicat procentaj de cetăţeni care trăiesc în locuinţe proprietate personală se înregistra în 2016 în România (96%), Lituania (90,3%), Croaţia (90,1%), Slovacia (89,5%) şi Ungaria (86,3%), iar cel mai redus în Germania (51,7%), Austria (55%), Danemarca (62%), Marea Britanie (63,4%), Franţa (64,9%) şi Suedia (65,2%).
Doar 4% dintre locuitorii României aveau anul trecut statut de chiriaşi, mult sub media din UE, de 30,7%. Comparativ, 48,3% dintre germani şi 45% dintre austrieci erau chiriaşi.
În 2016, mai mult de jumătate din populaţia Uniunii Europene (57,5%) locuia în case şi 41,8% în apartamente.
În majoritatea statelor membre, cea mai mare parte a populaţiei locuia anul trecut în case, cel mai ridicat procentaj fiind consemnat în Irlanda (92,5% în 2015), Marea Britanie (84,8%), Croaţia (79,8%), Belgia (77,7%) şi Olanda (76,2%). În zece ţări membre, apartamentele erau principalul tip de locuinţă, în special în Spania şi Letonia (în ambele 66,1% din populaţie trăia în apartamente în 2016), Estonia (62%), Lituania (58,2%), Germania şi Grecia (ambele cu 57,1%).
Sursa: Capital.ro
|
|
Studiu: 72% dintre români se așteaptă ca prețul caselor să crească în următoarele 12 luni
Cel de-al șaselea studiu anual ING International Survey Homes and Mortgages 2017, care a analizat opiniile europenilor cu privire la prețurile de pe piața locuințelor, indică 59% respondenți care se așteaptă la o creștere a prețurilor în următoarele 12 luni, cu 3 puncte procentuale mai mare față de anul trecut. România conduce clasamentul, cu 72% dintre respondenți considerând ca prețul caselor va crește în următorul an, urmată de Spania (66%) și Cehia (65%).
|
|
Cercetare: Pentru a-i atrage pe angajați, companiile cheltuie până la 800 euro pentru amenajarea unui metru pătrat dintr-un birou
Costurile alocate de companii pentru amenajarea birourilor variază între 300 și 800 euro/metru pătrat, în funcție de proiect și de domeniul de activitate al beneficiarului, potrivit companiei de consultanță imobiliară JLL Romania.
Companiile alocă tot mai multe resurse pentru spațiul de lucru, deoarece acesta a devenit un element esențial în atragerea și retenția talentelor.
„Dezvoltatorii, investitorii și chiriașii acordă o atenție din ce în ce mai mare amenajării spațiilor de birouri, în contextul modificărilor obiceiurilor și așteptărilor angajaților la și de la locul de muncă. Vedem o intensificare a cererii pentru astfel de proiecte, în încercarea companiilor de a oferi cele mai bune condiții de lucru pentru angajați. În funcție de facilitățile și serviciile incluse, companiile sunt dispuse să cheltuiască până la 800 euro/mp, doar pentru amenajarea spațiilor de birouri”, a declarat Cezar Florea, Associate Director și Head of Project and Development Services al JLL Romania.
Potrivit unui studiu JLL realizat la nivelul EMEA, costul mediu de amenajare a spațiilor de birouri din București este comparabil cu cel din alte orașe din Europa Centrală și de Sud-Est. O companie plătește în Praga 530 de euro/mp, iar în Varșovia și Budapesta, costul ajunge la 500 euro/metru pătrat.
Costurile cresc însă în Europa de Vest, până la 880 de euro/metru pătrat în Londra, la 835 euro/metru pătrat în Frankfurt sau la 805 euro/metru pătrat în Amsterdam.
„În ciuda evoluției tehnologice și a creșterii nivelului de automatizare la care suntem martori în sectorul imobiliar, factorul uman rămâne elementul central din clădirile de birouri. Ca rezultat, crearea unei experiențe memorabile la locul de muncă este mai importantă ca oricând. Spațiul de lucru pe care o companie îl pune la dispoziție angajaților poate avea impact direct asupra nivelului de satisfacție și de productivitate la locul de muncă”, a adăugat Cezar Florea.
„Crearea unei poziții dedicate exclusiv stării de bine a angajaților devine o provocare primordinală pentru companiile din întrega lume. Înființarea postului de manager însărcinat cu fericirea angajaților (Chief Happiness Officer) este dorită de 33% dintre angajații intervievați în studiu. Acest manager ar trebui să se ocupe exclusiv de starea de bine a angajaților și de asigurarea unei experiențe plăcute la locul de muncă. Ideea a stârnit reacții pozitive în țări precum India, SUA, Africa de Sud și China. Cel mai puțin convinși de importanța unui astfel de manager sunt angajații din Olanda, Japonia, Franța și Germania”, mai reiese din raport.
Sursa: Forbes.ro
|
|
Raport: Tot mai mulţi manageri străini caută chirii de până în 1500 euro/lună, în detrimentul bugetelor de lux
Cererea de locuinţe premium din partea chiriaşilor expaţi, cu funcţii de middle management, în multinaţionalele din noul pol de business Aviaţiei-Barbu Văcărescu-Floreasca, a crescut în acest an, criteriile esenţiale de căutare fiind proximitatea faţă de locul de muncă, bugetul de până în 1.000 euro/lună şi durata contractului de închiriere de cel mult un an.
„Numărul chiriaşilor străini cu funcţii de middle management care închiriază apartamente în zonele Aviaţiei, Floreasca şiHerăstrău este din ce în ce mai mare şi estimăm că îşi va păstra trendul ascendent şi în trimestrul patru al anului 2017. Într-o piaţă cu o deschidere destul de mică pentru această nouă categorie de chiriaşi, a fost o adevărată provocare găsirea de soluţii care să răspundă cerinţelor acestora. Există, însă, investitori în apartamente noi, în curs de livrare în aceste zone, care iau deja în calcul această categorie de chiriaşi şi estimăm că oferta se va echilibra cu cererea, în perioada următoare”, declară Aura Diaconescu, Manager al Departamentului de Închirieri în cadrul agenţiei imobiliare Nordis.
În acelaşi timp, şi în 2017, ca şi în 2016, continuă trendul de majorare a ponderii bugetelor de până în 1.500 euro/lună, în detrimentul bugetelor de lux, în zona de nord a Capitalei, în cartierele considerate premium. Acest lucru se întâmplă pe fondul creşterii cererii pe segmentul premium de până în 1.500 euro/lună şi a menţinerii constante a cererii pe segmentul de lux.
Cererea pe segmentul bugetelor de până în 1.500 euro/lună vine atât din partea expatilor cu funcţii de middle management, cât şi a românilor care se orientează către zonele scumpe din Bucureşti (zone care au realizat o creştere cu 11% a nivelului de tranzacţionare comparativ cu aceeaşi perioadă a anului 2016).
Ca nivel al bugetelor, pe segmentul închirierilor premium, au predominat bugetele de până în 1.500 euro/lună: aproximativ 63% dintre tranzacţii având valori de până în 1.500 euro/lună şi 37 % valori de peste 1.500 euro/lună.
Cea mai scumpă proprietate tranzacţionată prin intermediul Nordis este o vilă cu 7 camere şi o suprafaţă utilă de 545 mp, cu piscină proprie şi o grădină de 650 mp, situată în zona Pipera, la un nivel al chiriei lunare de 3.400 euro/lună.
Grupul de firme imobiliare Nordis a fost înfiinţat în 2008, de către Emanuel Poştoacă, consultant imobiliar cu experienţă în investiţii rezidenţiale în zona de nord şi astăzi reuneşte trei firme specializate: Nordis Development, de dezvoltare imobiliară, Nordis Management, de management de proiecte imobiliare şi Nordis Premium Properties, de intermediere şi investiţii imobiliare.
Sursa: ZiarulFinanciar.ro
|
|
Studiu: Românii investesc în credite în Italia
Dacă în România nu mai doresc să investească, majoritatea celor plecaţi care au un loc de muncă stabil şi bine plătit, au ales să îşi cumpere case în Italia. Mulţi şi-au spus, decât să dea banii pe chirii, mai bine îi dau la bancă, rata fiind în unele cazuri mai mică decât o chirie, de exemplu în Roma.
Potrivit unui studiu realizat de Facile.it și Mutui.it pe un eșantion de peste 3.500 de contracte încheiate între ianuarie 2016 și iunie 2017 arată că românilor li s-au acordat 15,1% din împrumuturile ipotecare. Urmează cetățenii din Albania (11,9%), Elveția (11,4%), Moldova (6,8%) și Germania (5,9%). “Debitorii de origine română, de exemplu, au obținut în medie 105.400 euro, echivalentul a 72% din valoarea casei, în timp ce albanezii puțin peste 87.200 de euro (76% din valoarea casei). Sume cu mult mai mari pentru englezi (peste 193.800 euro, 68% din valoarea casei) și francezii (175.600 euro, 65% din valoarea casei)”, scrie Gazeta românilor din Italia.
Privind distribuția teritorială a împrumuturilor ipotecare acordate, analiza arată o dată în linie cu fluxurile migratorii, regiunile din nordul și centrul Italiei fiind la conducerea clasamentului. Pe prima poziție sa află Lombardia, care de una singură generează 29,7% din împrumuturile pentru străini. Urmează Emilia Romagna (12,3%), Veneto (11%) și Lazio (10%).
Sursa: evz.ro
|
|
Studiu: Jumătate dintre europeni se ceartă cu vecinii
Jumătate dintre europeni se ceartă intenționat şi des cu vecinii lor, principalul motiv fiind zgomotul produs de copii, petreceri sau de muzica dată la maximum, potrivit unui studiu realizat de grupul german de utilități E.ON şi Kantar EMNID.
Zgomotul este motivul numărul unu al disputelor pentru 42% dintre respondenți, în timp ce 14% dintre cei chestionaţi plasează pe locul doi motivul vecinilor curioşi şi nepoftiţi.
Locul trei revine animalelor de companie, care sunt percepute ca fiind deranjante. „Grătarele, despre care se crede deseori că sunt motive de certuri, se situează mai jos în listă, pe locul opt, în cadrul sondajului de opinie (4 procente)”, se arată într-un comunicat al E.ON.
Certurile sunt mai degrabă cauzate de blocarea accesului la locurile de parcare, de zgomotul motoarele automobilelor lăsate pornite sau de mirosurile neplăcute.
„Românii se ceartă cu vecinii cel mai des din cauza zgomotului şi mirosurilor provenite de la gătit”, potrivit sursei citate.
Cei mai predispuşi să se înfurie sunt turcii (75%), urmaţi de români (73%) şi de cehi, care se situează pe locul trei (72%).
Pe de altă parte, sondajul a arătat că o treime dintre respondenţii chestionaţi din Germania, Marea Britanie, Ungaria şi Suedia nu s-au simţit niciodată deranjaţi de vecinii lor.
Rezultate fac parte din studiul „Trăind în Europa”, în cadrul căruia E.ON și Kantar EMNID au chestionat circa 8.000 de oameni din Germania, Marea Britanie, Italia, Republica Cehă, România, Suedia, Turcia și Ungaria, în luna decembrie 2016.
Sursa: debizz.ro
|
|