online Archives - ResearchRomania.ro

Studiu: Activităţile financiare în mediul online, în continuă creştere. Doi din trei români fac lunar cumpărături online

Scris de Research Romania Team pe August 8, 2019

Procentul utilizatorilor de internet care fac lunar cumpărături online a crescut la 66%, faţă de 57% în noiembrie 2017, conform unui studiu realizat de Exact Business Solutions în mai 2019.

“De cele mai spectaculoase creşteri se bucură produsele vestimentare (atât haine, cât şi încălţăminte), cele cosmetice şi de parfumerie, serviciile de food delivery şi abonamentele la site-uri cu conţinut video. Astfel, dacă în urmă cu un an şi jumătate, doar 27% dintre românii utilizatori de internet cumpărau haine online, procentul acestora se ridică în acest moment la 45%. Cumpărătorii de încălţăminte reprezintă acum 37% din totalul utilizatorilor români de internet, în creştere cu 16% faţă de iarna lui 2017”, a declarat Julien Zidaru, managing partner Exact Business Solutions. ... citeste mai mult

Studiu: Conexiunile la Internet in Romania, in crestere

Scris de Research Romania Team pe May 15, 2019

Numarul conexiunilor la Internet fix din Romania a ajuns la 5,1 milioane, la sfarsitul anului 2018, cu 7% mai mult in comparatie cu anul precedent, in timp ce, in cazul Internetului mobil, conexiunile 4G au depasit 10 milioane, in crestere anuala cu 27%, arata statistica publicata, luni, de Autoritatea Nationala pentru Administrare si Reglementare in Comunicatii (ANCOM).

Conform raportului de date statistice, la finele anului 2018 numarul conexiunilor 4G era de 10,1 milioane, in crestere cu 27% fata de anul anterior, iar ponderea este de 51% in totalul conexiunilor la internet mobil. ... citeste mai mult

Studiu iSense Solutions & GPeC: În ultimul an, peste jumătate dintre românii cu acces la internet au realizat cumpărături online cel puțin o dată pe lună

Scris de Research Romania Team pe May 29, 2018

București, 29 mai –

Conform unui studiu realizat de către GPeC și iSense Solutions,53% dintre românii cu access la internet[1], adică aproape 6 milioane de utilizatori, au realizat în ultimul an cumpărături online cel puțin o dată pe lună, cu o creștere de 9% față de aceeași perioadă din 2016-2017. De asemenea, în ultimele 12 luni cumpărăturile online au devenit mai populare pentru categorii noi de clienți, cea mai mare creștere, de la 36% la 51%, fiind înregistrată pentru segmentul de vârstă de 45-54 ani. ... citeste mai mult

Cercetare: Marketingul digital este încă o necunoscută, pentru multe dintre companiile din zona de Vest a Transilvaniei

Scris de Research Romania Team pe April 19, 2018

Acest studiu sondează percepțiile participanților de la conferința Digital Days Oradea – specialiști de marketing, oameni de afaceri și antreprenori – cu privire la rolul marketingului digital în cadrul mixului de marketing. Chestionarul, la care s-au primit 125 de răspunsuri, a fost aplicat în cele două zile ale evenimentului: 23 și 24 martie 2018.

Dependența foarte ridicată de marketingul digital este recunoscută de 74% dintre companii, care au marcat scorurile 4 și 5. Dintre acestea, 53% pun această dependență la cota cea mai înaltă, ceea ce indică un nivel corect de conștientizare a rolului pe care marketingul digital îl are astăzi în performanta companiilor din numeroase domenii de activitate.

Din păcate, 4 din 10 companii respondente spun că au o strategie generală pentru partea de marketing digital, iar alte 3 din 10 au doar o strategie pe termen scurt de 1-3 luni, ceea ce reduce probabilitatea generării de eficiențe la nivelul bugetelor, dar și a rezultatelor obținute.

Cele mai multe companii din Oradea și zona de vest a Transilvaniei (62%) alocă un buget de mai puțin de 1000 RON/lună pentu inițiativele de marketing digital, inclusiv cele care nu alocă nici un buget pentru aceste inițiative. Doar 9% dintre companii spun că au un buget de peste 5000 RON/lună.

Vestea bună este că 6 din 10 companii au investit în website-ul companiei în ultimele 3 luni. Din păcate, 2 din 10 companii spun că nu au un website, iar celelalte 2 din 10 nu au mai investit în website-ul companiei în ultimii cca. 2 ani.

Cele mai multe companii din Oradea și vestul Transilvaniei (46%) au doar o singură persoană care se ocupă de gestionarea inițiativelor de marketing digital, iar de cele mai multe ori aceasta este chiar proprietarul. Doar 39% spun că au o echipă de marketing, iar 15% colaborează cu o agenție pe partea de marketing digital.

Facebook este platforma folosită de 92% dintre companiile respondente pentru promovarea online. Pe locul al doilea este Instagram, platformă utilizată de 45% dintre companii, urmată de Google AdWords (38%), Linkedin (34%) și Youtube (32%).

Cele mai multe companii (46%) consideră că performanța inițiativelor de marketing digital este medie și ca urmare sunt oarecum mulțimite. La extrema pozitivă 18% dintre companii spun că spun foarte mulțumite, iar 6% spun că nu sunt deloc mulțumite de inițiativele de marketing digital derulate de companie.

Referitor la nivelul de pregătire, 47% dintre companiile din Oradea și vestul Transilvaniei spun că sunt oarecum pregătite pentru dezvoltarea inițiativelor de marketing digital, dar 25% se consideră mai degrabă nepregătite, în contrast cu cele 10% care spun că sunt foarte pregătite pentru acest tip de marketing.

În comparație cu alte companii din același sector de activitate, cele mai multe companii (40%) spun că sunt probabil la fel de implicate în partea de marketing digital. Totuși 36% se consideră mai avansate pe acest drum în comparație cu concurența, iar numai 24% spun că sunt în urma concurenței în acest domeniu.

Sursa: infooradea.ro

Cercetare: 60% dintre români au încredere în informațiile de pe rețelele de socializare

Scris de Research Romania Team pe March 27, 2018

Fenomenul știrilor false reprezintă o problemă pentru democrație și pentru țările din Uniunea Europeană, după cum consideră oamenii care au participat la un sondaj european despre fake news. Cercetarea realizată de Comisia Europeană arată că 1 din 3 dintre repondenți au de-a face în fiecare zi cu știri false. În schimb, aproape 60% dintre românii chestionați susțin că au încredere în informațiile distribuite pe rețelele de socializare.

La cercetare au participat peste 26.000 de cetățeni din cele 28 de state membre ale Uniunii Europene.

În general, cetățenii au cea mai mare încredere în canalele media tradiționale: radio (70%), TV (66%) și ziare sau reviste tipărite (63%). Portalurile de știri sau publicațiile online nu beneficiază decât de 47% încredere.

Persoanele cu un nivel mai mare de educație tind să aibă încredere în informații obținute din mai multe surse, în vreme ce tinerii, cu vârste cuprinse între 15 și 24 de ani, tind să credă știrile și informațiile pe care le accesează pe Internet.

În România, 66% dintre oameni au încredere în știrile difuzate de posturile de radio și de televiziune. În schimb, ziarele și revistele tipărite beneficiază de 45% încredere. În privința site-urilor de știri și a publicațiilor online, doar 37% dintre românii chestionați au declarat că au încredere în informațiile accesate.

În privința rețelelor de socializare și a aplicațiilor de mesagerie online, 59% dintre românii chestionați în cadrul eurobarometrului spun că au încredere în știrile și în informațiile accesate prin intermediul acestor platforme.

Referitor la fenomenul fake news în Uniunea Europeană, 37% dintre repondenții eurobarometrului afirmă că se confruntă zilnic cu știri false, iar 71% dintre aceștia cred că pot distinge știrile false pe care le citesc pe diverse canale.

Totodată, 85% dintre europeni sunt de părere că fenomenul fake news reprezintă o amenințare la adresa țării lor. 83% dintre participanții la studiu cred că fake news reprezintă o amenințare la adresa țării lor și la adresa democrației (82% în România).

Potrivit sursei citate, jurnaliștii (45%), autoritățile naționale (39%) și managementul din presă și radiodifuziune (36%) sunt cei mai mari trei actori pe care publicul îi consideră responsabili pentru a opri răspândirea știrilor false.

Sursa: libertatea.ro

Cercetare: Majoritatea magazinelor online din România se confruntă cu probleme majore de indexare

Scris de Research Romania Team pe March 12, 2018

=&0=&

AdMarks Media a realizat o radiografie SEO a pieței de eCommerce din România și a întocmit un studiu bazat pe analizarea principalilor factori de ranking în Google a 350 de magazine online, în perioada octombrie 2017 – ianuarie 2018.

Rezultatele studiului indică faptul că majoritatea magazinelor online din România încă se confruntă cu probleme majore de indexare precum timpul mare de încărcare, conținutul duplicat, prezența erorilor 404 sau lipsa unui plan de content marketing, 40% dintre acestea riscând să fie penalizate de algoritmii Google.

Spre exemplu, studiul AdMarks arată că timpul de încărcare al paginilor unui shop online din România are o medie de aproximativ 7,8 secunde pe desktop și 9 secunde pe mobil. Având în vedere faptul că 70% din traficul magazinelor din online-ul românesc este generat de telefoanele mobile, aceste „performanțe” sunt destul de slabe, mai ales în contextul în care oficialii Google au declarat că viteza optimă de încărcare pentru un magazin online ar trebui să fie de aproximativ 2 secunde.

De asemenea, din studiu reiese că aproximativ 40% dintre magazinele online din România nu au implementat certificatul SSL (Secure Sockets Layer), ceea ce înseamnă că nu și-au trecut site-urile la varianta HTTPS, importantă pentru securitatea și protecția datelor personale ale clienților.

În cazul magazinelor online, aceste date sunt extrem de sensibile, fiind vorba despre parole, carduri, adrese ș.a.m.d., iar lipsa unui astfel de factor care să le asigure securitatea poate permite interceptarea lor. Acest lucru înseamnă că atât utilizatorii cât și serverele pot deveni ținte ușoare pentru hackeri.

Mai mult decât atât, folosirea unui protocol de tip HTTPS este cu atât mai importantă pentru jucătorii de pe piața de eCommerce, cu cât acesta intră sub incidența GDPR (General Data Protection Regulation) – noua legislaţie europeană privind protecţia datelor cu caracter personal. În plus, în browser-ul Chrome, Google marchează deja ca fiind „not secure” site-urile care nu au implementat certificatul SSL, astfel că magazinele online care nu iau măsuri în această privință riscă să fie ocolite de utilizatori.

În contextul în care piața de eCommerce din România se află în plină dezvoltare, specialiștii estimând că numărul magazinelor online se va dubla în acest an, datele statistice cuprinse în studiul AdMarks sunt cu atât mai importante cu cât românii prezintă tot mai mult interes atât pentru cumpărăturile făcute pe internet, cât și pentru lansarea unei astfel de afaceri.

Mai precis, potrivit celor mai recente date publicate de GPEC, valoarea pieței de eCommerce din România a ajuns, în 2017, la aproximativ 2,8 miliarde de euro, fiind în creștere cu 40% față de 2016, în condițiile în care în online-ul românesc existau circa 7000 de magazine, număr care ar putea ajunge în acest an până la 14-15 mii.

Sursa: dailybusiness.ro

Studiu iSense Solutions: Ce cred românii despre criptomonede

Scris de Research Romania Team pe March 8, 2018

Peste jumătate (57%) dintre românii din mediul urban au auzit de criptomonede, cele mai cunoscute fiind Bitcoin (54%), Bitcoin Cash (19%), Ethereum (11%), Litecoin (10%) și Ethereum Classic (7%), arată un studiu realizat de compania iSense Solutions.

De asemenea, 17% dintre românii din mediul urban intenționează să cumpere criptomonede în următoarele 12 luni, iar 30% cred că monedele virtuale reprezintă viitorul mijloacelor de plată.

„Dezvoltarea accelerată a mediului digital împinge tot mai mult limitele în aproape orice domeniu, astfel că nu este surprinzătoare popularitatea din ce în ce mai mare a unui instrument de plată care nu cunoaște constrângeri geografice. Studiul nostru confirmă că românii au început să se familiarizeze cu termenul de criptomonede, își doresc să fie în pas cu noile tendințe și să profite de oportunitățile generate de noile tehnologii. Criptomonedele rămân însă un subiect sensibil în contextul unui grad foarte scăzut de reglementare a acestei piețe și al numeroaselor atenționări la nivel global. De aceea, orice comunicare în această direcție trebuie să aibă la bază eforturi semnificative de educare și informare corectă a consumatorilor”, afirmă Traian Năstase, Managing Partner, iSense Solutions.

Doar 8% dintre românii utilizatori de internet din mediul urban au cumpărat criptomonede în ultimele 12 luni. Bitcoin este cea mai populară monedă digitală și atunci când vine vorba de achiziții – 7% dintre românii din mediul urban au achiziționat un Bitcoin în ultimele 12 luni, iar 14% intenționează să cumpere unul în următoarele 12 luni, în timp ce 1% vor să cumpere Ethereum iar 2% – Ethereum Classic, Bitcoin Cash sau Litecoin.

În ceea ce priveşte utilizarea criptomonedelor, 35% dintre românii care au auzit de ele au încredere în acestea, în timp ce 44% ar dori să poată plăti cu acest tip de monede.

Persoanele sub 40 de ani sunt mai entuziasmate cu privire la criptomonede. Astfel, 61% (vs. 52% din total) dintre tinerii familiarizați cu acest termen sunt de părere că monedele digitale reprezintă viitorul, 44% (vs. 35% din total) au încredere în ele și 50% (vs. 44%) și-ar dori să poată plăti prin intermediul lor.
Mai mult decât atât, 22% dintre cei sub 40 de ani din mediul urban (vs. 17% din total) intenționează să cumpere cel puțin o criptomonedă în următoarele 12 luni.

Studiul a fost realizat online de către compania iSense Solutions pe un eșantion de 500 de respondenți din mediul urban, membri ai Panelului ResearchRomania.ro. Datele sunt reprezentative pentru persoanele cu vârsta cuprinsă între 18-65 de ani din mediul urban din România. Grad de eroare =/-4.38% la un nivel de încredere de 95%.

Despre iSense Solutions
iSense Solutions – The Modern Consumer Company folosește cele mai recente tehnologii de sondare a consumatorului modern din România. Compania a fost fondată de Traian Năstase și Andrei Cânda, specialiști cu peste 12 ani de experiență în domeniul cercetării de piață și cu o expertiză academică solidă, fiind doctori în Sociologie, respectiv Marketing. Mai multe informații puteți găsi pe www.isensesolutions.ro și www.researchromania.ro

Studiu: Românii au vândut anul trecut pe Autovit mașini cu valoare declarată totală de 600 milioane de euro

Scris de Research Romania Team pe January 17, 2018

Valoarea tuturor autovehiculelor vândute pe platforma online Autovit.ro s-a ridicat la 596 de milioane de euro, în 2017, potrivit datelor publicate de site, aceasta fiind doar o valoare declarativă a celor care vând mașinile, nu o valoare reală de vânzare.

În 2017, pe Autovit.ro au fost publicate peste 250.000 de anunțuri noi, martie fiind luna cu cele mai multe oferte în platformă, urmată de octombrie și mai. Tot martie a fost și luna cu cele mai multe mașini declarate vândute pe Autovit.ro – peste 6.000 de unități, în valoare totală de 55 de milioane de euro. Cifrele anunțate de Autovit.ro vin în contextul unor valori record pentru piața de autoturisme second-hand, care a depășit 500.000 de unități înmatriculate pentru prima dată în România.

„Volkswagen, BMW și Audi au fost și în 2017 cele mai căutate, dar și cele mai vândute mărci de mașini de pe Autovit.ro. Totodată, mărcile din top 10 cele mai vândute de mașini de pe Autovit.ro au fost aceleași ca în 2016, semn că românii au preferințe clare în ceea ce privește producătorii auto.

Cea mai mare valoare totală a vânzărilor s-a înregistrat la BMW – românii au cumpărat autoturisme produse de constructorul german în valoare de peste 100 de milioane de euro”, a declrat Andrei Bereandă, Business Manager Autovit.

Statisticile Autovit arată că procentul cel mai mare de anunțuri postate (23%) a fost cel al mașinilor peste 12.000 de euro, în timp ce mașinile cu preț între 5.000 și 7.000 de euro au avut ponderea cea mai mică (16%).

Sursa: Profit.ro

Cercetare: Patru din cinci adolescenţi români au fost hărţuiţi pe internet. Aspectul fizic, pasiunile şi situaţia materială sunt principalele motive

Scris de Research Romania Team pe November 27, 2017

Patru din cinci adolescenţi cu vârsta sub 18 ani din România au declarat că au fost ţinta hărţuirilor în mediul online, iar principalele arme de atac folosite pe internet pentru a agresa victimele se leagă de înfăţişare şi felul în care se îmbracă, arată un studiu publicat luni de producătorul român de soluţii de securitate cibernetică Bitdefender.

Alte motive frecvente pentru care tinerii sunt hărţuiţi sunt: hobby-urile şi preocupările de zi cu zi (30%), situaţia materială a familiei din care provin (13%), rezultatele de la şcoală (12%) şi orientarea sexuală (8%), potrivit studiului.

”Două treimi dintre cei hărţuiţi nu au povestit nimănui despre incident, tinerii invocând motive precum teama, lipsa de încredere că ar putea schimba ceva sau faptul că nu au crezut că e necesar să implice şi alte persoane, deşi au fost afectaţi în mod direct de agresiune”, se arată în comunicat.

Cele mai populare reţele de socializare unde are loc fenomenul de cyberbullying sunt Facebook, Messenger şi, la mare distanţă, Instagram. Totodată, mijloacele de propagare a fenomenului cel mai des folosite sunt mesajele de ameninţare şi cele negative primite în canalul privat, urmate de comentarii negative la fotografii şi furt de identitate.

”Potrivit studiului, 65% dintre tineri admit că au fost direct marcaţi de hărţuirea suferită online şi au observat inclusiv schimbări comportamentale involuntare ce au urmat agresiunii. Cei mai mulţi afirmă că incidentele de acest fel le-au scăzut încrederea în sine şi i-au determinat să se izoleze de ceilalţi. Mai puţini, dar nu de neglijat, sunt cei care au afirmat că au intrat în depresie (20%) sau au compensat lipsa prietenilor din mediul online prin consum de alcool sau droguri (5%)”, se arată în studiu.

În plus, 84% dintre respondenţi spun că au asistat la un astfel de atac, fără să fie agresori sau victime, însă doar 36% au intervenit în conflictul dintre cele două părţi. Deşi majoritatea ar fi dorit să ia partea celui atacat, cei mai mulţi devin indiferenţi sau chiar agresori de teama de a nu fi atacaţi la rândul lor.

”Cyberbullyingul este unul dintre acele fenomene de masă insidioase în faţa căruia nu există strategii de apărare optime. În ciuda amploarei, gravitatea acestuia scapă de multe ori atenţiei publice. Tinerii învaţă din proprie experienţă cum arată ura celorlalţi faţă de ei, iar numărul victimelor poate fi chiar mai mare căci persoanele cele mai traumatizate refuză de multe ori să recunoască, uneori chiar faţă de sine, ceea ce li s-a întâmplat. Adolescenţii încep viaţa crezând că societatea reprezintă un spaţiu al urii îndreptate împotriva lor, iar efectele psihologice şi sociale sunt severe şi de lungă durată”, a declarat lector univ. dr. Nansi Lungu, analist comportamental la Bitdefender.

Totodată, psihoterapeutul Delia Mina are unele recomandări menite să reducă efectele negative ale fenomenului.

”Victima are nevoie de aliaţi. Importanţa oamenilor din jurul celui abuzat este mai mare ca oricând. Adulţii, profesorii, părinţii, rudele sau orice alta figură faţă de care persoana abuzată se simte ataşată trebuie să îi ofere suport necondiţionat şi încredere. Victima trebuie să semnaleze orice acţiune care a avut loc asupra sa, însă are extrem de multă nevoie de aliaţi de încredere care să îi asigure confortul de a vorbi”, a declarat Mina, în cadrul comunicatului.

În plus, părinţii, rudele, profesorii trebuie să conştientizeze existenţa fenomenului, să identifice comportamentul schimbat al victimei şi să intervină când identifică efectele cyberbullingului în comportamentul acesteia, a avertizat psihoterapeutul. În plus, este util ca victima să reuşească să impună limite, de la blocarea şi raportarea abuzatorului pe reţelele de socializare, la schimbarea parolelor sau a numărului de telefon, până la intervenţiile directe către abuzator, efectuate într-o manieră cât mai asertivă, fără a-i oferi agresorului satisfacţia pe care o caută, consideră Mina.

”Din perspectiva victimei, hărţuirea din mediul online poate fi mai greu de abordat, întrucât acest mediu este mai greu de ţinut sub control şi se extinde dincolo de graniţele cercului restrâns de cunoscuţi. Pentru a diminua efectele negative ale cyberbullyingului, este important să luăm în calcul întreg sistemul în jurul căruia se dezvoltă comportamentul respectiv: abuzatorii – victimă – cei care asistă – cei care nu cunosc fenomenul”, a spus psihoterapeutul Delia Mina.

Studiul a fost realizat de Tribal Worldwide România pentru Bitdefender prin chestionar online completat în perioada septembrie-octombrie 2017, pe un eşantion reprezentativ de 800 de respondenţi din rândul tinerilor sub 18 ani.

Sursa: www.news.ro

Studiu: Riscurile supra-reglementării pieței de publicitate online

Scris de Research Romania Team pe September 8, 2017

Obstrucționarea colectării și utilizării de date în publicitatea digitală poate avea consecințe neintenționate dar semnificative asupra economiei Uniunii Europene dar în special asupra canalelor de media independente și accesului general la Internet. Acestea sunt rezultatele unui studiu ce explorează impactul Regulamentului de ePrivacy propus anul acesta de către Comisia Europeană ca pas următor al deja controversatei legi a cookie-urilor (Directiva 2002/58/EC).

O analiză a companiei de cercetare IHS Markit, finanțată de către IAB Europe și Alianța Europeană a Publicității Digitale Interactive (EDAA – European Interactive Digital Advertising Alliance) arată că piața de publicitate online contribuie anual cu 526 miliarde de euro la GDP-ul Uniunii Europene, atât în mod direct cât și prin creșterea pe care o generează pentru business-urile din UE. Peste 50% din piața de publicitate online ar putea să dispară dacă restricțiile propuse în legislația europeană vor intra în vigoare.

Analiza IHS Markit arată că 66% din investițiile în publicitatea online sunt dependente de date și că datele susțin 90% din creșterea anuală a pieței. Publicitatea digitală susținută de către date este cu 500% mai eficientă decât publicitatea nesusținută de date, acestea fiind cruciale pentru clienții de publicitate ce au nevoie de transparență pentru a se asigura că mesajele lor ajung doar la audiența pentru care acestea sunt relevante, altfel existând riscul ca bugetele de publicitate online să fie reduse.

Publicitatea online susținută de date crește valoarea acesteia cu până la 300%, acest lucru fiind benefic în special publisherilor mici ce ajung cu greu să aibă acces la bugetele advertiserilor. Studiul IHS Markit arată că impactul negativ asupra acestor publisheri poate ajunge sa fie de 5 ori mai mare comparativ cu impactul asupra publisherilor mari.

Printr-un chestionar completat de către 11 mii de utilizatori de Internet din 11 țări din UE , compania de cercetare GfK a aflat că doar 30% dintre europeni sunt dispuși să plătească pentru conținutul online pentru a înlocui veniturile mass media ce provin din publicitatea online. Suma lunară pe care aceștia sunt dispuși să o plătească (3.8 euro pe lună) este mult sub necesarul site-urilor de știri pentru a putea finanța jurnalismul independent.

Studiul GfK arată și că scăderea veniturilor industriei de publicitate online poate genera restricții de acces la internet. Peste 68% dintre utilizatorii de internet nu au plătit niciodată pentru conținut sau unele servicii online. Întrebați cum s-ar schimba comportamentul lor dacă ar trebui să plătească pentru conținut și servicii, 88% au răspuns că ar reduce timpul petrecut online.

În același timp, 69% au spus că sunt dispuși ca datele despre comportamentul lor online să fie folosit in publicitatea online în contrapartidă cu accesul gratuit la conținut și servicii. În general, 80% dintre utilizatori preferă conținutul gratuit, chiar dacă acesta este susținut de către publicitatea online.

Consecințele restricționării publicității online bazată pe date

„Alternativa publicității online bazate pe date nu este publicitatea fără targetare,” a declarat Townsend Feehan, CEO al IAB Europe, „ci este o piață de două ori mai mică decât cea de astăzi. Acest lucru va genera consecințe majore pentru modul în care europenii vor folosi internetul, pentru economia Uniunii Europene și pentru existența presei libere și echidistante. Ultimele cercetări relevă faptul că apetența pentru plata conținutului online nu există la un nivel relevant printre cetățenii europeni. Ignorarea acestui fapt reprezintă o rețetă pentru un potențial dezastru economic, social și politic.” ... citeste mai mult