Consumatorii prefera brandurile curajoase care abordeaza subiecte delicate din societate, iar o mare parte dintre acestia sunt dispusi sa cumpere produsele care ii surprind, a declarat Denisa Apreutesei, manager al departamentului Cercetare calitativa al firmei de cercetare iSense Solutions, in cadrul conferintei Retail Arena organizata de wall-street.ro.
Potrivit studiilor din ultimii ani, din ce in ce mai putini angajati sunt confortabili cu rutina lor, procentul a scazut de la 23% in 2017, la 14% in 2018 si 2019.
Oboseala la rom�ni: peste 9 din 10 persoane din mediul urban sufer? de ea
Rom�nii din mediul urban �?i ignor? oboseala: 92% se declar? afecta?i, dar 61% dintre ei nu merg la medic
Oboseala func?ional?/sindromul astenic f?r? cauz? organic? este una dintre cele mai frecvente forme de oboseal? de durat? medie
Printre cei mai afecta?i de oboseal? func?ional? se num?r? angaja?ii cu studii superioare ?i liber-profesioni?tii
Acestea sunt c�teva dintre concluziile Barometrului Oboselii, cercetare sus?inut? de compania Mylan Rom�nia.
Studiul “Barometrul oboselii”[1], realizat de firma de cercetare iSense Solutions pentru Mylan Rom�nia la finalul anului trecut, arat? c? 92% dintre rom�nii din mediul urban se pl�ng de oboseal? ?i doar 39% dintre ei au apelat la medic pentru aceast? problem?. C�t despre solu?ii pentru oboseal?, rom�nii recurg la mai mult? odihn? (64%) ?i vitamine/suplimente alimentare (45%). �Barometrul Oboselii� sus?inut de compania Mylan are drept obiectiv evaluarea oboselii ?i �n mod particular a oboselii func?ionale/asteniei f?r? cauz? organic? �n r�ndul rom�nilor, precum ?i identificarea categoriilor profesionale care se confrunt? cu un grad crescut de oboseal? func?ional?.
Studiu: 77% dintre p?rin?ii din Rom�nia consider? c? m�ncarea g?tit? este cea mai important?
Studiu LIDL: 77% dintre p?rin?ii din Rom�nia consider? c? cel mai important aspect privind alimenta?ia echilibrat? a copiilor este ca ace?tia s? m?n�nce mese g?tite acas? cu produse proaspete
- �n opinia p?rin?ilor, alimentele care nu trebuie s? lipseasc? din alimenta?ia zilnic? a copiilor sunt: fructele proaspete (92%), legumele (89%), produsele lactate (79%), carnea ?i produsele din carne (68%) ?i ou?le (51%).
Odat? cu lansarea unei noi campanii Stikeez � care anul acesta �?i propune s? �i �mprieteneasc? pe cei mici cu alimente c�t mai diverse � Lidl Rom�nia a derulat un studiu la nivel na?ional, pentru a afla care sunt percep?iile ?i alegerile p?rin?iilor din Rom�nia cu privire la alimenta?ia copiilor. Studiul relev? care sunt preferin?ele alimentare ale celor mici, dar ?i ce trucuri folosesc p?rin?ii pentru a include �n meniul copiilor, preparate noi ?i diverse.
70% dintre rom�ni cred c? datoriile trebuie rezolvate rapid
Bucure?ti, 8 aprilie 2019: �ntreba?i ce p?rere au despre datorii, 70% dintre responden?ii care au participat la studiu au spus c? acestea sunt o problem? care trebuie rezolvat? c�t mai repede posibil. Numai 15% dintre rom�nii cu datorii sunt de p?rere c? acestea sunt o problem? minor? pentru care se va g?si o solu?ie.
Cercetarea sociologic? Obiceiurile financiare ale rom�nilor implementat? la sf�r?itul anului trecut de KRUK Rom�nia �mpreun? cu agen?ia de cercetare de pia?? iSense Solutions a analizat atitudinea fa?? de bani ?i comportamentul financiar al consumatorului rom�n.
Bucuria independen?ei: 6 din 10 rom�ni �?i doresc s? aib? propria afacere
63% dintre rom�ni spun c? �?i doresc s? aib? propria lor afacere, arat? studiul iSense Modern Consumer Trends Tracker, desf??urat anual de compania de cercetare de pia?? iSense Solutions. Procentul este semnificativ mai mare �n r�ndul b?rba?ilor (72%), al tinerilor �ntre 18 ?i 23 de ani (77%) precum ?i al adul?ilor �ntre 24 ?i 38 de ani (75%). Datele au fost culese �n luna ianuarie a acestui an ?i sunt reprezentative la nivel urban.
Cum �n?eleg rom�nii din mediul urban independen?a?
Pentru 8 din 10 rom�ni, a fi independent �nseamn? a nu depinde financiar de altcineva, iar pentru 77% independen?a este asociat? cu posibilitatea de a face lucrurile pe care ?i le doresc, de a-?i �mplini pasiunile. Majoritatea persoanele cu v�rsta �ntre 55 ?i 65 de ani (88%) leag? independen?a de posibilitatea de a face ceea ce �?i doresc ?i de a-?i �mplini pasiunile, �n timp ce �n cazul tinerilor de 18 p�n? la 23 de ani acest procent este de 56%.
Peste jum?tate dintre rom�nii din mediul urban intr? pe re?elele de socializare imediat cum se trezesc
Re?elele de socializare ocup? un loc important �n via?a rom�nilor din mediul urban: 53% dintre ace?tia �?i �ncep ziua intr�nd pe canalele de social media, arat? Romania�s Digital Marketing Report realizat de compania de cercetare de pia?? iSense Solutions ?i prezentat ast?zi �n cadrul evenimentului Digital Marketing Forum.
Facebook r?m�ne cea mai popular? re?ea de socializare printre rom�ni, 94% dintre persoanele din mediul urban av�nd un cont pe aceast? re?ea de socializare. Urm?toarele re?ele de socializare, din punct de vedere al popularit??ii, sunt YouTube (unde au cont 63% dintre rom�nii care utilizeaz? internetul), respectiv Instagram (55%). �n ceea ce prive?te Instagram, aceast? re?ea de socializare a �nregistrat o cre?tere important? �n ultima perioad?: dac? �n 2016, 35% dintre utilizatorii de internet aveau cont, �n 2019 procentul a ajuns la 55%.
Studiu HISTORY ?i iSense Solutions: Regele Mihai ?i Ceau?escu, �n topul personalit??ilor din ultimul secol preferate de rom�ni
Aproape jum?tate dintre rom�ni consider? c? perioada interbelic? (1918-1938) a fost cea mai benefic? din ultimii 100 de ani pentru Rom�nia, arat? un studiu realizat pentru postul de televiziune HISTORY.� �n ceea ce prive?te personalitatea cu cel mai mare impact pozitiv asupra rom�nilor �n ultimii 100 de ani, cei mai mul?i responden?i l-au indicat pe pe Regele Mihai, urmat de fostul dictator comunist Nicolae Ceau?escu.
Astfel, potrivit participan?ilor la studiu, cele mai benefice perioade din istoria Rom�niei sunt perioada interbelic? (42% dintre responde?i) ?i cea comunist? din 1968 ?i p�n? la Revolu?ia din decembrie 1989 (18,2%). Doar 11,6% dintre rom�ni consider? perioada 2007 ?i p�n? �n prezent ca fiind cea mai benefic?, iar procentul este ?i mai mic pentru perioada de pre-aderare la Uniunea European?, 1989-2007 (7,8%).
�Studiul arat? puterea miturilor istorice ?i efectele selective ale memoriei sociale. Recenta moarte a Regelui Mihai de Rom�nia probabil ca l-a propulsat pe acesta �n fruntea clasamentului. �n plus, larg? convergent? a politicienilor ?i anali?tilor spre imaginea acestuia ca simbol al neamului face deloc surprinz?toare alegerea responden?ilor. Mitul perioadei interbelice, a v�rstei de aur a Rom�niei, persist? ?i el, ajutat de faptul c? niciunul dintre responden?i nu a tr?it �n acea perioad?, iar istoria popular? este �nc? departe de a fi demontat? sau modulat? de istoria academic?. Paradoxal, cele mai pozitive evenimente din ultimii 100 de ani sunt cele mai recente, de?i perioadele mai mult sau mai pu?in �ndep?rtate sunt considerate a fi cele mai bune din istorie. Este mai u?or s? ui?i problemele trecutului ?i s? �?i aminte?ti doar de glorii reale sau imaginare �n timp ce momentele recente sunt �nc? proaspete �n memorie, at�t cu valen?ele pozitive c�t ?i cu cele negative. Un ultim paradox: comunismul nu a fost bun, dar un respondent din cinci �l nominalizeaz? pe Ceau?escu ca figura pozitiv? remarcant? a ultimului secol. S? fi fost oare comunismul o idee proast?, dar aplicat? bine de na?ionalismul socialist al dictatorului care a condus Rom�nia timp de un sfert de secol?�, comenteaz? antropologul Radu Umbre?.
�n clasamentul personalit??ilor care au avut un impact pozitiv asupra vie?ii rom�nilor din 1918 p�n? �n prezent, Regele Mihai este indicat �ntr-o propor?ie cov�r?itoare (41,7%), �ns? este urmat de Nicolae Ceau?escu, cu peste o cincime dintre voturi (21%). �n timp ce alte personalit??i au �ntrunit mai pu?in de 10% dintre voturi (Iuliu Maniu � 9,7%, Corneliu Coposu � 5,1%, Gheorghe Gheorghiu Dej � 3,4%, Ion Iliescu – 1.8%), peste 11% dintre rom�ni au preferat s? nu nominalizeze o anumit? persoan?.
�n anul Centenarului, 41,9% dintre rom�ni consider? Marea Unire ca fiind evenimentul istoric din ultimii 100 de ani cu cel mai mare impact pozitiv asupra ??rii. Un num?r similar de responden?i indic?, �ns?, alte dou? evenimente – Revolu?ia din decembrie 1989 (22,8%) ?i Aderarea la UE (20,4%).� Doar 3,8% dintre rom�ni cred c? instaurarea comunismului a avut un efect benefic asupra ??rii.
Pe de alt? parte, peste o cincime (21,3%) dintre rom�ni sunt de p?rere c? migra?ia �n UE este evenimentul economic din ultimii 100 de ani cu cel mai mare impact pozitiv asupra societ??ii rom�ne?ti. Pe urm?toarele dou? locuri se situeaz? restituirea p?m�ntului colectivizat ?i a propriet??ilor expropriate (18,3%) ?i privatizarea ?i tranzi?ia la economia de pia?? (17,1%). �n acela?i timp, un procent semnificativ (14,5%) consider? industrializarea �n socialism ca fiind evenimentul economic cel mai benefic din ultimii 100 de ani.
Studiul a fost realizat de c?tre compania iSense Solutions pentru HISTORY Rom�nia, pe un e?antion reprezentativ de 1.051 de responden?i, din mediul urban, cu v�rsta cuprins? �ntre 16-65 de ani. Prin acesta, postul de televiziune s?rb?tore?te 100 de ani de la Marea Unire.
Despre HISTORY�
Televiziunea HISTORY�, �n prezent existent? �n peste 302 milioane de locuin?e din toat? lumea, prive?te istoria dintr-o perspectiv? diferit?, celebr�nd oamenii cu ini?iativ? care ies din mul?ime ?i �?i las? amprenta asupra lumii. Ace?ti oameni, prezen?i �n vasta diversitate de emisiuni difuzate de HISTORY�, sunt nonconformi?ti care �nfrunt? riscul, aduc schimbarea, modific? drumurile deja b?t?torite ?i �mping limitele mai departe.
HISTORY este principala televiziune din portofoliul A+E Networks UK�. HISTORY a aderat la ARMA �n februarie 2013, c�nd a lansat un feed de transmisie localizat, put�nd astfel asigura grile de programe personalizate pentru Rom�nia. Televiziunile HISTORY ?i HISTORY HD sunt disponibile prin Akta-DCS, Digi, iNES IPTV, Orange TV, Telekom ?i UPC.
Pentru mai multe detalii, pute?i accesa site-ul oficial HISTORY Rom�nia, pagina de Facebook HISTORY Rom�nia sau canalul local de YouTube.
Despre iSense Solutions
iSense Solutions – The Modern Consumer Company folose?te cele mai recente tehnologii de sondare a consumatorului modern din Rom�nia. Compania a fost fondat? de Traian N?stase ?i Andrei C�nda, speciali?ti cu peste 14 ani de experien?? �n domeniul cercet?rii de pia?? ?i cu o expertiz? academic? solid?, fiind doctori �n Sociologie, respectiv Marketing. Mai multe informa?ii pute?i g?si pe www.isensesolutions.ro ?i www.researchromania.ro.
|
|
Studiu iSense Solutions: Cum se preg?tesc rom�nii de Pa?te
Bucure?ti, 5 aprilie 2018: Peste 70% dintre rom�nii din mediul urban pl?nuiesc s?-?i petreac? Pa?tele acas?, cu familia sau prietenii, �n timp ce doar 12% inten?ioneaz? s? plece �n vacan?? �n acest weekend, �n ?ar? sau �n str?in?tate, arat? un studiu realizat de compania iSense Solutions.
Pentru majoritatea rom�nilor Pa?tele reprezint? un prilej de a petrece timp �mpreun? cu familia (76%) ?i de a se bucura de tradi?ii (69%), �n timp ce 20% v?d aceast? s?rb?toare ca pe o ocazie de a se distra cu prietenii. �n ceea ce prive?te vacan?ele de Pa?te, 8% dintre rom�nii din mediul urban au �n plan s? c?l?toreasc? undeva �n Rom�nia, �n timp ce 4% s-au preg?tit pentru o vacan?? �n str?in?tate.
��Studiul nostru confirm? c? Pa?tele este �n continuare abordat �ntr-o manier? tradi?ional? de cei mai mul?i rom�ni � cump?r?turi masive, vopsirea ou?lor, reunirea �ntregii familii la masa de duminic?, preparate tradi?ionale etc. Acest lucru se datoreaz?, pe de o parte, specificului spiritual al acestui eveniment, 55% dintre rom�nii din mediul urban consider�ndu-l cea mai important? s?rb?toare religioas? din an. �n acela?i timp, 64% dintre rom�ni �l v?d ca pe o s?rb?toare vesel?, iar weekendul prelungit cu �nc? o zi anul acesta ofer? si un context favorabil pentru relaxare�,� spune Traian N?stase, Managing Partner, iSense Solutions.
Potrivit studiului, jum?tate dintre rom�ni consider? c? aceast? s?rb?toare �i �mpinge s? cheltuiasc? prea mul?i bani, iar 33% sunt de p?rere c? petrec prea mult timp �n magazine pentru cump?r?turi �n aceast? perioad?. Cu toate acestea, 22% �?i planific? cheltuielile astfel �nc�t s? economiseasc? din timp bani pentru aceast? s?rb?toare, 7% rezerv? din timp o c?l?torie �n ?ar? sau �n str?in?tate pentru vacan?a de Pa?te, iar 76% cump?r? alimentele ?i b?uturile necesare cu cel pu?in 2-3 zile �nainte de s?rb?toare.
Preg?tirea mesei de Pa?te reprezint? responsabilitatea �ntregii familii pentru 35% dintre rom�ni, doar a cuplului pentru 44% dintre rom�ni, �n timp ce doar 3% vor merge la restaurant ?i 1% vor apela la servicii de catering. De asemenea, pentru 13%, altcineva din familie (p?rin?i, rude) va preg?ti masa specific? acestei s?rb?tori.
�n ceea ce prive?te preparatele preferate, 64% dintre rom�ni preg?tesc m�ncare tradi?ional? rom�neasc? (friptur? de miel, ou? ro?ii, drob etc.), 33% vor combina preparatele tradi?ionale cu cele moderne (gourmet, vegan etc.), �n timp ce doar 3% vor pune pe mas? doar produse moderne (gourmet, vegan etc.)
Pa?tele reprezint? ?i un moment de reflec?ie privind risipa de alimente ?i alte probleme ale societ??ii. Astfel, 45% dintre rom�nii din mediul urban consider? c? se g?te?te prea mult? m�ncare care nu se consum? ?i se arunc?, iar 46% se g�ndesc �n preajma Pa?telui mai mult la persoanele care au nevoie de ajutor financiar sau spiritual.
Ce �nseamn? un Pa?te ideal pentru rom�ni? Pentru 71% �nseamn? s? petreac? timp de calitate �mpreun? cu familia, cu prietenii sau cu persoana iubit?, 54% – s? vopseasc? ou? cu familia, 53% – s? se odihneasc?, 25% – s? mearg? la cump?r?turi, 21% – s? fac? acte de caritate ?i 19% – s? mearg? la evenimente cu specific de Pa?te (t�rguri, concerte etc.).
Studiul a fost realizat online de c?tre compania iSense Solutions pe un e?antion de 500 de responden?i din mediul urban, membri ai Panelului ResearchRomania.ro. Datele sunt reprezentative pentru persoanele cu v�rsta cuprins? �ntre 18-65 de ani din mediul urban din Rom�nia. Grad de eroare =/-4.38% la un nivel de �ncredere de 95%.
�
Despre iSense Solutions
iSense Solutions – The Modern Consumer Company folose?te cele mai recente tehnologii de sondare a consumatorului modern din Rom�nia. Compania a fost fondat? de� Traian N?stase ?i Andrei C�nda, speciali?ti cu peste 12 ani de experien?? �n domeniul cercet?rii de pia?? ?i cu o expertiz? academic? solid?, fiind doctori �n Sociologie, respectiv Marketing. Mai multe informa?ii pute?i g?si pe www.isensesolutions.ro ?i www.researchromania.ro.
|
|
Studiu iSense Solutions: Inova?ia �n retail din perspectiva consumatorului modern
La�conferin?a Progresiv, Beyond Borders, Andrei C�nda, Managing Partner iSense Solutions, a prezentat studiul iSense Solutions��Inova?ia �n retail din perspectiva consumatorului modern�.
Conceptul de inova?ie la cump?r?turi reprezint? pentru rom�nii din mediul urban �mbinarea �n mod practic a tehnologiei ?i a experien?elor pl?cute. De exemplu, 39% dintre ace?tia consider? c? inova?ia �nseamn? o aplica?ie de loialitate, iar 36% consider? c? produsele noi �n magazine sunt un semn de inova?ie. Pentru 32% dintre ei, acest lucru �nseamn? magazine complet automatizate, dup? modelul Amazon Go din str?in?tate.
Motivele pentru care rom�nii din mediul urban folosesc deja aplica?ii pe mobil la cump?raturile �n supermarketuri sau hypermarketuri sunt faptul c? pot cump?ra mai rapid (52%), c? nu mai stau la coad? (43%) sau faptul c? tot procesul este mai u?or (41%). Pe l�ng? aceste beneficii, 69% dintre rom�nii din mediul urban spun c? o aplica?ie de cump?r?turi i-ar putea ajuta s? vad? pre?ul exact al produselor ?i s? primesc? puncte de loialitate, iar 57% spun c? i-ar putea ajuta s? vad? valoarea total? a co?ului de cump?r?turi.
Afl? mai multe despre preferin?ele rom�nilor �n privin?a inova?iei �n retail desc?rc�nd prezentarea de la urmatorul link:��Inova?ia �n retail din perspectiva consumatorului modern
�
Despre iSense Solutions
iSense Solutions�� The Modern Consumer Company folose?te cele mai recente tehnologii de sondare a consumatorului modern din Rom�nia. Compania a fost fondat? de��Traian N?stase�?i�Andrei C�nda, speciali?ti cu peste 12 ani de experien?? �n domeniul cercet?rii de pia?? ?i cu o expertiz? academic? solid?, fiind doctori �n Sociologie, respectiv Marketing. Mai multe informa?ii pute?i g?si pe�www.isensesolutions.ro�?i www.researchromania.ro.
|
|
Studiu iSense Solutions: Masa �n familie contribuie la consolidarea familiei
Masa �n familie contribuie la consolidarea familiei, oferind un mediu �n care membrii se simt proteja?i ?i mult mai deschi?i spre comunicare.
Conform unui studiu desf??urat la nivel na?ional de brandul Delikat, rom�nii servesc masa �n familie mai rar dec�t ?i-ar dori, cel mai des �n weekend, de?i sunt con?tien?i de beneficiile pe care le aduce, consider�nd-o un aspect esen?ial �n via?a lor.
�Servitul mesei acas?, �mpreun? cu cei dragi, �nseamn? mai mult dec�t modul �n care preg?tim re?etele ?i aranj?m masa, reprezint? o adev?rat? experien?? de familie. Mai mult, mesele �n familie au o semnifica?ie aparte �ntruc�t reprezint? o oportunitate de a ne reconecta ?i comunica cu cei dragi. De aceea, odat? cu noua platform? Delikat, ne-am propus s? lans?m o campanie manifest, prin intermediul c?reia din ce �n ce mai mul?i rom�ni s? con?tientizeze importan?a meselor �n familie ?i s? se foloseasc? de orice oportunitate pentru a se reuni cu familia la mas?. Pentru a atrage aten?ia asupra contextului social actual ?i pentru a promova la nivelul �ntregii ??ri. Beneficiile meselor �n familie, ne propunem s? marc?m pentru rom�ni, Ziua Na?ional? a Meselor �n Familie.� a declarat Andreea Bobe?, Category Manager Savoury & Dressings (Unilever).
Studiul realizat de brandul Delikat la nivel na?ional relev? o serie de aspecte importante cu privire la comportamentul ?i obiceiurile rom�nilor �n ceea ce prive?te masa �n familie. Conform studiului, �n medie, rom�nii iau masa �n famile de 6 ori pe s?pt?m�n?. Pentru cuplurile cu copii, o mas? �n familie este considerat? un moment la care particip? membrii familiei nucleu: cuplul efectiv ?i copilul/copiii. P?rin?ii cuplului particip? de asemenea la mesele �n familie sau la �nt�lnirile de weekend, mai ales dac? locuiesc cu ace?tia sau dac? au grij? de copii. Cei mai des �nt�lni?i participan?i la mesele �n familie sunt partenerii (so?/so?ie, iubit/iubit?) �n propor?ie de 50%, copiii 43% ?i p?rin?ii 44%. O frecven?? mai redus? la mesele �n familie �nregistreaz? surorile/fra?ii, �n propor?ie de 25%, socrii cu 11%, bunicii 10%, unchi/m?tu?i 8%, nor?/ginere 6%. Interesant este c? �n zona urban?, la mesele �n familie particip? ?i prietenii, �n propor?ie de 20%.
Schimbarea dinamicii societ??ii influen?eaz? ?i tabloul meselor �n familie. De?i �n propor?ie redus?, la mesele �n familie particip? ?i colegi de birou/?coal? (6%), veri (5%), chiar ?i vecini (4%).
Tinerii ?i adul?ii cu v�rste �ntre 18 ?i 45 ani servesc mai des dec�t media, masa �n familie, �n timpul s?pt?m�nii (24% vs.17%), la fel ?i familiile care au copii (22% vs. 17%). Weekend-ul este �n continuare dedicat meselor �n familie, �ns? au loc mai des �n zilele de duminic?, dec�t �n cele de s�mb?t?, 53% vs. 31%.
Studiul demarat de Delikat a scos �n eviden?? ?i faptul c? masa principal? �n familie, din timpul unei s?pt?m�ni, este cina, care, �n compara?ie cu micul dejun ?i masa de pr�nz, este o mas? proasp?t g?tit?, ce con?ine tipuri mai grele de alimente (cum ar fi carne ?i cartofi pr?ji?i).
Programul �nc?rcat al rom�nilor �?i pune amprenta ?i pe tipul meselor �n familie. Majoritatea rom�nilor servesc cel mai des cina �n familie, �n timpul s?pt?m�nii (80%), iar �n weekend, servesc pr�nzul �n familie cu o preponderen?? mai mare (88%). �n timpul zilei, membrii familiei servesc mesele separat, la serviciu, la ?coal?, la domiciliu, la restaurante, fiind caracterizate de grab?, presiune temporal? (oamenii trebuie s? ajung? sau s? revin? la locul de munc?, la ?coal? etc.).
De?i frecven?a meselor �n familie este semnificativ?, 40% dintre rom�ni ?i-ar dori s? se reuneasc? mai des cu familia la mas?. Printre barierele identificate �n luarea mesei �n familie se num?r?: dificultatea �n a reuni membrii familiei (55%), lipsa de timp (39%), programul lung de lucru (38%), lipsa unui program regulat / comun de mas? pentru to?i membrii familiei (35%).
Barierele sunt legate �n principal de programul diferit al membrilor familiei: p?rin?ii lucreaz? �n schimburi, fac ore suplimentare, copiii merg la ?coal?/gr?dini??, sunt implica?i �n activit??i extracurriculare, iar dac? exist? mai mul?i copii �n gospod?rie de v�rste diferite, ace?tia de regul? au program ?colar diferit.
Conform studiului na?ional, c�nd rom�nii servesc masa �n familie se simt �mplini?i (73%), ferici?i (72%), �ncrez?tori (61%), lini?ti?i (58%). Pe de cealalt? parte, c�nd rom�nii servesc masa singuri, se simt gr?bi?i (59%), nelini?ti?i (32%), stresa?i (28%), tensiona?i (26%). Poate cel mai important rezultat al studiului este faptul c? 83% dintre rom�ni consider? c? mesele �n familie sunt importante, iar printre cele mai des men?ionate beneficii ale acestora se num?r?: �mbun?t??irea comunic?rii �ntre membrii familiei (94%), reprezint? o oportunitate de a petrece timpul cu familia (94%), ofer? un sentiment de siguran?? ?i unitate 91%.
Studiul a fost desf??urat cu sprijinul agen?iei iSense Solutions �n dou? etape: cantitativ? ?i calitativ?. Componenta cantitativ? a cuprins un e?antion de 640 responden?i cu reprezentativitate na?ional? (urban 67% & rural 33%), cu v�rste cuprinse �ntre 18 ?i 65 ani (50% b?rba?i & 50% femei). Num?rul mediu al membrilor din familie a fost de 3 persoane, iar num?rul mediu al copiilor din familie este 1. �n cadrul componentei calitative a fost realizat un jurnal pentru a documenta online timp de 7 zile, mesele a 6 familii (3 familii din mediul urban ?i 3 familii din mediul rural), utiliz�nd o aplica?ie mobil? -Indeemo – pentru a explora ?i �n?elege prin imagini ?i clipuri video cum se desf??oar? mesele lor �n familie.
Detaliile pot fi vizualizate in infograficul: Studiu Mese in Familie Delikat & iSense Solutions, accesand linkul:�https://www.isensesolutions.ro/infografic-studiu-mese-in-familie-delikatisense-solutions/
|
|
You must be logged in to post a comment.