Tichetele de masă, cadourile (cardurile și tichetele cadou), decontarea transportului (către/de la serviciu), turismul intern (tichetele de vacanță) şi pensiile private (pilonul 3) sunt principalele beneficii extrasalariale pentru care angajații români au optat anul trecut, potrivit celei de-a doua ediții a Analizei anuale BenefitOnline.ro asupra tendințelor din piața de beneficii extrasalariale din România. În timp ce preferințele angajaților în materie de beneficii se mențin față de 2017, bugetele cheltuite de companii în platformă au crescut cu 150% de la an la an.
Studiu: Tinerii post-mileniali din București sunt cei mai mulțumiți de biroul lor
CBRE, liderul mondial și național pe piața de consultanță imobiliară, a realizat în 2018 primul studiu referitor la importanța calității mediului de lucru din clădirile de birouri pentru activitatea angajaților. La cercetare au participat 500 de persoane care lucrează în birouri din București.
Studiul s-a concentrat pe reliefarea gradului de satisfacție și pe criteriile relevante pentru oameni din categorii de vârste distincte, care lucrează în diferite zone ale orașului și în domenii de activitate extrem de diverse. Contrar percepţiei des întâlnite în lumea afacerilor, care consideră post-milenialii ca fiind o generație cu dificultăți în integrarea în muncă, una dintre concluziile importante ale studiului este că cei mai mulțumiți angajați aparțin generației foarte tinere (18 – 24 ani).
Cercetare: Bucureștiul a sărit pragul de 1 milion de angajați. Un sfert sunt ȋn clădiri de birouri moderne
Numărul de angajați din clădirile de birouri clasa A și B din București a ajuns la aproximativ 250.000 la finalul anului trecut, ȋn timp ce efectivul total al salariaților din Capitală a depășit pragul de 1 milion de persoane ȋn prima lună a acestui an, un sfert dintre aceștia lucrând ȋn clădiri de birouri moderne.
Efectivul salariaților din București a crescut ȋn cea de-a doua jumătate a anului trecut cu aproximativ 40.000 de persoane, reiese din datele Institutului Național de Statistică, circa 10.000 de persoane fiind recrutate ȋn rȃndul companiilor cu sedii ȋn clădirile de birouri moderne, potrivit estimărilor Cushman & Wakefield Echinox.
Ținȃnd cont de proiectele de birouri a căror livrare este anunțată ȋn acest an, precum și de planurile de recrutare anunțate ȋn special de companiile internaționale prezente pe piața locală, numărul angajaților din clădirile moderne de birouri din București ar putea urca spre 280.000 de persoane pȃnă la finalul acestui an.
Numărul angajaților din București este ȋn creștere, cu peste 100.000 de noi angajați ȋn ultimii trei ani. În același timp, este constatată și o evoluție semnificativă a condițiilor de lucru oferite de angajatori, ca factor important ȋn procesul de retenție.
Rata șomajului este la un minim record, de 1,5%, iar ȋn rȃndul specialiștilor din zona IT există un deficit de personal substanțial, motiv pentru care Bucureștiul trebuie să ȋși mențină atractivitatea pentru a absorbi forța de muncă din alte zone”, afirmă Mădălina Cojocaru, Partner, Office Agency C&W Echinox.
Un număr de aproximativ 65.000 de persoane lucrează ȋn clădirile de birouri din zona Pipera, circa 55.000 ȋn zona Centru – Nord, iar ȋn Vest ȋn jur de 38.000, cele trei zone concentrȃnd 63% dintre angajații clădirilor moderne de birouri din București. Calculul numărului de angajați este realizat ȋn funcție de destinația și de rata de ocupare ȋnregistrată pentru fiecare zonă de birouri la finalul anului 2017.
Clădirile de birouri cu cea mai mare rată de metri pătrați per angajat sunt situate ȋn special ȋn zona centrală și CBD (Central Business District – Piața Victoriei – Piața Charles de Gaulle), care găzduiesc ȋn special sedii de firme din sectoare precum consultanță, bănci și asigurări sau farma. Cea mai mică rată de metri pătrați per angajat rămȃne ȋn continuare zona Pipera Sud (Dimitrie Pompeiu), zonă de birouri dedicată operațiunilor de back-office, fiind o destinație aleasă ȋn special de companiile care oferă servicii de outsourcing.
Sursa: profit.ro
|
|
Studiu: Numărul angajaţilor care muncesc în birouri a scăzut simţitor, datorită noilor tehnologii care permit lucrul de la distanţă
Numărul angajaţilor care muncesc în birouri a scăzut, de la 96% în 2013, la 89% în 2017, ca urmare a faptului că tot mai mulţi oameni muncesc de la distanţă, potrivit unui studiu realizat de compania Plantronics.
Conform cercetării, utilizarea mobilelor şi a comunicaţiilor unificate este în creştere: 72% dintre respondenţii din 2017 au spus că folosesc telefonul inteligent pentru comunicarea legată de muncă, în creştere cu 12 puncte procentuale faţă de 2013. Totodată, 29% au spus că folosesc computerul pentru apeluri – mai mult decât dublu faţă de cei 13% din 2013.
Dar pe măsură ce utilizarea computerelor şi telefoanelor inteligente a crescut, telefoanele fixe au pierdut teren: 85% dintre respondenţi au spus că folosesc un telefon fix, de birou, în 2017, faţă de 96% în 2013. Totuşi, doar 43% mai iniţiază apeluri de pe telefonul de pe birou, faţă de 66% în 2013.
„Una din concluziile studiului este că oamenii petrec mai puţin timp în birourile tradiţionale, în medie. Puteţi remarca din aceste cifre că locul de muncă devine mult mai flexibil şi că angajaţii lucrează mai mult de acasă sau din alte locuri. La nivel global, atunci când oamenii sunt la birou, ei petrec mai mult timp în spaţii comune, comparativ cu timpul petrecut la birourile personale”, potrivit unui comunicat al Plantronics.
Mobilitatea a venit la pachet şi cu alte provocări în modul în care oamenii muncesc. De exemplu, timpul petrecut comunicând a crescut în 2017 la 60%, faţă de 46% în 2013. Plantronics relevă că 21% din respondenţi comunică direct cu colegii de echipă, comparativ cu 17% în urmă cu cinci ani.
Totodată, comunicarea în creştere a condus la înjumătăţirea timpului alocat deplasărilor, de la 12% la numai 6% din timpul de muncă (excluzând naveta zilnică).
Studiul a fost realizat pe un eşantion de 4.480 de respondenţi, adulţi care muncesc cel puţin 20 de ore pe săptămână într-o companie medie.
Sursa: go4it.ro
|
|
Cercetare: Doar 17,4% dintre tineri vor să câștige mai mult de 3.500 de lei și doar jumătate s-ar muta în altă țară
Când vine vorba de salarii, tinerii din România par să valorifice mai mult oportunitatea de a lucra decât veniturile pe care le generează, întrucât numai 17,4% au spus că doresc să câștige mai mult de 3.500 lei, potrivit raportului Deloitte „Primii pași pe piața muncii 2018”.
|
|
Cercetare: Ce beneficii extrasalariale vor angajații români și ce le dau companiile
Tichetele de masă, cadourile, decontarea transportului, vacanțele în România şi pensiile private sunt principalele cinci beneficii extrasalariale pe care angajații și le-au ales anul trecut. Sumele acordate lunar de companii pentru aceste avantaje acordate angajaţilor variază între 150 de lei şi 750 de lei.
Studiul Benefit Online arată că tichetele de masă sunt foarte dorite. Peste 52% din bugetele cheltuite de angajaţi au fost direcţionate către acest tip de beneficiu. În topul preferinţelor se mai află şi carduri cadou la retaileri importanți, tichete sau vouchere de cumpărături care au totalizat aproape 24% din bugetele de beneficii. Pe cea de a treia poziţie se situează decontarea serviciilor de transport în comun sau a carburantului care au consumat 10,5% din buget. Vacanțele în România s-au situat abia pe locul al 4-lea în topul preferințelor angajaților români, accesarealor realizându-se prin intermediul voucherelor de vacanță. Surprinzător, pensiile facultative, pilonul 3, sunt apreciate de numai 6,7% dintre salariaţii români.
Angajatorii au cheltuit peste 46 de milioane de lei pentru beneficiile pe care angajații le-au ales anul trecut pe platforma citată. În primele două luni ale anului 2018, bugetul de beneficii al companiilor deja alocat angajaților a fost de aproximativ 23 de milioane de lei.
„Am observat, în 2017, o apetență a angajaților pentru cadouri și gift-carduri, abonamente pentru sport & wellness, cât și pentru diferite tipuri de servicii medicale. Ne așteptăm ca această tendință să se accentueze în 2018” Stelian Bogza, cofondator Benefit Online.
Sursa: jurnalul.ro
|
|
Studiu: Cultura digitală crește productivitatea unei companii
Un studiu internațional realizat de Microsoft pe un eșantion de 20.000 de angajați din 21 de țări, printre care și România, relevă faptul că la nivel european, companiile care adoptă transformarea digitală beneficiază de o creștere semnificativă a productivității și inovației angajaților, mai ales dacă există o cultură organizațională solidă.
Tehnologia trebuie să îi ajute pe angajați să lucreze mai inteligent, nu mai mult;
Tehnologia trebuie să fie implementată ținând cont de faptul că în cadrul organizației se pot regăsi cinci generații diferite de angajați, fiecare cu așteptări, obiceiuri și atitudini diferite față de aceasta;
Tehnologia trebuie să sprijine, nu să distragă atenția angajaților, să îi ajute pe aceștia să se concentreze mai bine și să fie mai implicați în activitatea companiei.
În România, companiile cu o cultură digitală puternică au cu 21% mai mulți angajați productivi și cu 31% mai mulți angajați inovatori față de companiile cu o cultură digitală slabă.
Într-un mediu de afaceri care se bazează tot mai mult pe platforme de tip „cloud”, urmărirea îndeaproape și analiza concurenței directe nu mai sunt suficiente pentru a asigura avantajul competitiv pe piață. Atât startupurile, cât și companiile mari își adaptează cu agilitate modelele de afaceri pentru a răspunde unei diversități din ce în ce mai mari de nevoi ale clienților, iar managerii cunosc faptul că transformarea digitală nu mai este doar o opțiune, ci un imperativ.
O mare parte din factorii de decizie din cadrul companiilor tind însă să se raporteze la transformarea digitală doar prin prisma adoptării de tehnologii noi, cum ar fi platformele cloud sau inteligența artificială, fără a lua în calcul soluții care și-au confirmat utilitatea și au devenit uzuale pentru mulți alți jucători din piață.
Tehnologia produce un impact semnificativ asupra activității unei companii dacă este utilizată și acceptată de angajații din întreaga organizație, ceea ce se traduce în esență prin existența unei culturi organizaționale puternic dezvoltate și în această direcție:
|
|
Cercetare: Numărul de angajați din companiile private a crescut cu 12% în 2017.
Companiile private din România au înregistrat cu 12% mai mulți angajați față de 2017 datorită deschiderilor de birouri, centre logistice, fabrici și noi unități de producție ale investitorilor străini, dar și extinderi de operațiuni ale celor deja existente.
Totodată, bunăstarea totală a angajaților a crescut anul trecut cu 7% comparativ cu 2016, starea economiei îmbunătățindu-se cu un procent similar, de 7%, în același interval de timp.
Evoluțiile angajărilor din cele patru trimestre au fost relativ uniforme, cu procente de creștere de puțin peste 13%, în primul și cel de-al doilea trimestru, respectiv 10% și 11% pe ultimele două trimestre, comparativ cu perioadele similare din 2016, arată o analiză Smartree, unul dintre liderii din România pe piața de externalizare a proceselor de HR.
„Anul trecut a fost unul bun pentru economia românească din perspectiva angajărilor, dovadă creșterea numărului de angajați la nivel național. Acest lucru a avut la bază pe de o parte deschideri de birouri, centre logistice, fabrici și noi unități de producție ale investitorilor străini în țara noastră, dar și o extindere a operațiunilor companiilor deja prezente în România. Pe lângă dificultățile întâmpinate în cadrul proceselor de recrutare, angajatorii s-au confruntat în continuare și cu provocarea de a menține o retenție bună a angajaților, drept urmare numeroase companii au fost nevoite să crească salariile sau să îmbunătățească sistemul de bonusare”, a declarat Adrian Stanciu, CEO Smartree.
În 2017, tot mai mulți angajatori s-au adaptat cerințelor și nevoilor salariaților și, conform statisticilor Smartree, au crescut beneficiile extra salariale, în medie, cu aproximativ 11% față de anul 2016. Cea mai mare creștere, de 24%, s-a înregistrat în cel de-al doilea trimestru din 2017, urmată de creșteri de 10%, în medie, pentru următoarele șase luni.
„Observăm că tot mai multe companii fac eforturi pentru a menține o retenție ridicată și pentru a-și motiva angajații să fie eficienți la locul de muncă. Astfel că, pe lângă tradiționalele beneficii, precum tichete de masă, abonamente medicale sau prime oferite la evenimente speciale, angajatorii se îndreaptă către o paletă tot mai variată de metode, printre care și conturarea unui brand de angajator cât mai solid, prin exploatarea atuurilor din propria organizație”, a adăugat Adrian Stanciu.
Evoluția pozitivă a sistemului de bonusare se poate observa și din creșterea indexului de bunăstare a angajaților, care s-a majorat cu 7% față de anul precedent, conform statisticilor Smartree.
Sursa: www.profit.ro
|
|
Cercetare: Angajații în 2018 caută salarii mari și sedii lângă casă
Piața muncii din România s-a schimbat substanțial în ultimii ani. Dacă angajatorii nu mai știu cum și de unde să mai atragă oameni noi, candidații vor să primească la pachet cu locul de muncă nou și un manager bun, multe beneficii, flexibilitate și salarii peste ce poate să ofere piața în mod real. Pentru a înțelege mai bine ce se va întâmpla în relația dintre angajator și angajați în 2018, eJobs a realizat o radiografie a pieței muncii și a adus în prim-plan câteva tendințe pentru anul ce tocmai a început.
|
|
Cercetare: Retenția angajaților valoroși este principala provocare din HR în anul 2017
Conform studiului “Tendințe și provocări în HR 2017” realizat de Valoria în colaborare cu Business Mark, 60% dintre companii spun că cea mai importantă provocare strategică de la nivelul funcției de HR este retenția angajaților cu potențial ridicat și cu performanțe deosebite. În anul 2016, principala provocare din HR a companiilor era menținerea unui nivel ridicat de implicare a angajaților.
Companiile înseamnă oameni cărora li se creează mediul de cooperare pentru ca ei să performeze, iar compania să fie profitabilă. Condițiile în care aceștia își desfășoară activitatea, valorile companiei, tehnologia, influențează implicarea angajaților și activitatea de HR. Aflat la cea de-a doua ediție, studiul Tendințe și Provocări în HR este singurul din România care dă perspectiva comparativă a directorilor generali și directorilor de HR. Provocările strategice, cele operaționale, de resurse, dar și acțiunile de implementat în HR sunt developate de acest studiu de referință”, spune Constantin Măgdălina, Expert Tendințe și Tehnologii Emergente, co-autor al cercetării.
Provocări strategice al funcției de HR
Principalele provocări strategice cu care se confruntă companiile din România la nivelul funcției de HR sunt mai acute în 2017 decât în anul 2016. Astfel, retenția angajaților cu potențial ridicat trece pe locul întâi, iar scorul general al importanței crește de la 4,39 la 4,69. Menținerea unui nivel ridicat de implicare a angajaților este acum pe locul al doilea, după ce anul trecut a ocupat locul întâi. Pe locul al treilea găsim asigurarea competențelor de conducere care să ajute organizația să răspundă la ritmul rapid al schimbărilor, cu un scor de 4,35. Din păcate, nivelul de pregătire al firmelor lasă de dorit, deoarece provocarea numărul unu este abia locul șase în topul capacității companiilor de a adresa eficient această provocare.
Alte provocări startegice aflate pe agenda organizațiilor în ceea ce privește funcția de HR: lipsa absolvenților competenți și motivați (67% dintre companiile respondente), lipsa specialiștilor și a meseriașilor (61%), nevoia de adaptare la schimbările legislative incoerente (54%), lipsa proceselor de implicare directă a angajaților în dezvoltarea personală (36%) și scurtarea perioadelor de lucru la un angajator (34%).
Provocarea stategică din HR pentru care companiile din România spun că sunt cel mai bine pregătite este crearea unei culturi organizaționale care să aducă un avantaj competitiv companiei. Din păcate această provocare se află abia pe locul al patrulea în topul importanței. Dincolo de ierarhia răspunsurilor, scorurile nivelului de pregătire sunt toate la distanță considerabilă (mai mare de 1,1 puncte) de scorurile din topul importanței. Consecințele acestei situații are impact direct asupra performanței companiilor și a modului în care acestea gestionează riscurile economice și sociale.
Provocări la nivelul practicilor de HR
|
|
- 1
- 2
- 3
- 4
- Next Page »