Studiu Kaspersky Lab: Invidia faţă de prietenii online îi deprimă pe utilizatorii de social media –

Reţelele de socializare au apărut ca o modalitate de a păstra legătura cu prietenii şi de a împărtăşi cu ei momente importante din viaţă.Rezultatele celui mai recent studiu Kaspersky Lab arată, însă, că social media declanşează emoţii-sentimente negative, de fapt.

Goana după aprecieri joacă un rol central, 42% spunând că sunt invidioşi când prietenii lor primesc mai multe aprecieri decât ei. În plus, cercetarea arată că utilizatorii resimt invidie atunci când văd vieţile aparent mai fericite ale prietenilor lor, pe reţelele de socializare.

... citeste mai mult

 

Doar 32% dintre români folosesc internetul în fiecare zi

Numai 32% dintre români folosesc internetul aproape în fiecare zi (în medie) iar dintre aceștia 75% accesează paginile de socializare și 72% comunică on-line prin mesaje text, potrivit rezultatelor studiului ‘Internetul în viața de zi cu zi’, comandat de Google și realizat în cinci țări: România, Republica Cehă, Slovacia, Ungaria și Polonia.

Numărul românilor care folosesc aproape zilnic internetul este cel mai redus dintre toate cele cinci țări.

Potrivit studiului citat, dintre românii conectați la internet 67% folosesc smartphone-uri sau telefoane mobile pentru a se conecta, iar 32% folosesc tabletele, procente mai mari decât în celelalte cinci țări.

... citeste mai mult

 

Influența Social Media asupra alegerilor prezidențiale

Cercetările realizate de Institutul Român pentru Evaluare și Strategie – IRES pentru a explica mecanismele sociale ale votului din turul al doilea al alegerilor prezidențiale au confirmat unele concluzii ale celor care au făcut observații empirice, dar nesistematice: convergența între Facebook, televiziune și telefonie mobilă a fost rețeta care a dus la marea mobilizare la vot în turul al doilea.

Elementul declanșator a fost modul de organizare de către Guvern a secțiilor din diaspora și reacția instituțională guvernamentală. Spațiul public devine prin rețele de socializare un spațiu emoțional. Noul spațiu emoțional înlocuiește spațiul public și asistăm, în consecință, la o dramatizare a experienței politice,  la o mondializare sentimentală prin psihologizare, mai ales a elementelor de conflict. Modul în care diaspora românească a comunicat cu țara între cele două tururi demonstrează foarte bine acestă teză descrisă de studiile contemporane de sociologia comunicării, ceea ce  a transformat mediul emoțional în comunități de indignare. Această mondializare sentimentală a fost vizibilă în cadrul primăverilor arabe, dar și în alte fenomene recente deoarece în societatea emoțiilor nu există granițe, dispar distanțele, chiar dacă emoțiile foarte intense sunt de scurtă durată.

... citeste mai mult