Cercetare: 7 din 10 români practică agricultura urbană

În contextul în care agricultura urbană sau „grădinăritul pe balcon” este o ocupaţie din ce în ce mai întâlnită, Kaufland prezintă rezultatele primului studiu privind răspândirea grădinăritului urban în România. Potrivit sondajului, 7 din 10 români practică agricultura urbană, cultivând la domiciliu legume, verdeţuri sau fructe, din dorinţa de a se bucura de propriile culturi, naturale iar 50% dintre români aleg balconul propriu pentru această activitate

Dintre aceştia, peste jumătate aleg să cultive verdeţuri (57% respondenţi), în timp ce 39% cultivă fructe, iar 27% cultivă legume, unii combinând mai multe tipuri. Plantele cel mai des cultivate de români în urban sunt căpşunile (25%), lămâile (20%), urmate de roşii, cartofi, pătrunjel, cimbru şi rozmarin. Balconul este locul preferat pentru agricultură urbană de aproape 50% dintre români, în timp ce 14% cultivă în faţa blocului, 8% la periferia oraşului, iar restul nu găsesc un loc în oraş, orientându-se spre parcele din afara acestuia.

... citeste mai mult

 

Sectorul construcţiilor a atras 17,5% din totalul investiţiilor iar agricultura 6,1%

Investiţiile nete realizate în economie s-au cifrat la 26,87 miliarde de lei, după prima jumătate a acestui an, în creştere cu 7,2% comparativ cu semestrul I 2014, un volum mai mare de investiţii fiind înregistrat în industrie, care a atras 37,7% din totalul fondurilor, şi comerţ şi servicii (36,4%), potrivit datelor provizorii ale Institutului Naţional de Statistică.

Sectorul construcţiilor a atras 17,5% din totalul investiţiilor iar agricultura 6,1%.

Investiţiile în lucrări de construcţii noi s-au majorat cu 9,3% iar cele în utilaje (inclusiv mijloace de transport) cu 7%.

... citeste mai mult

 

Cel mai mare cultivator de cereale la nivelul Uniunii Eurpene este Romania

Potrivit rezultatelor Anchetei Structurale în Agricultură 2013-2014, informaţii date publicităţii la sfârşitul lunii ianuarie 2015, România este cel mai mare cultivator de porumb şi floarea-soarelui la nivelul Uniunii Europene, având mai mult de o pătrime din suprafaţa totală înregistrată în cadrul UE (2,5 milioane hectare). Datele existente la sfârşitul anului trecut relevau că ţara noastră a obţinut în 2014 o recoltă de porumb de 10,8 milioane de tone, în urcare de la 10,6 milioane de tone cât se înregistrau cu un an în urmă. „România este cel mai mare cultivator de porumb (…) şi de floarea-soarelui la nivelul Uniunii Europene (UE), având mai mult de o pătrime din suprafaţa totală înregistrată în cadrul UE (…)“, a declarat Tudorel Andrei, preşedintele INS.
Deşi deţinem primele locuri în topul suprafeţelor însămânţate cu porumb, randamentele la hectar sunt foarte mici faţă de cele din Germania, Franţa, Marea Britanie, spre exemplu, „chiar şi de 2-2,5 ori“, recunoştea la rândul său Ion Florescu, director general al INS.Că stăm prost la randamentele la hectar mărturisea chiar şi ministrul Agriculturii, Daniel Constantin, în luna septembrie a anului trecut. „Randamentul este încă scăzut în România, iar cel mai elocvent exemplu este porumbul. Avem un randament de 4-4,5 tone la hectar, în timp ce în Franţa randamentul mediu este de peste 8 tone la hectar, iar în Belgia există un randament de 11 tone la hectar“, afirma ministrul Agriculturii. La nivelul anului 2002, exploataţiile agricole fără personalitate juridică deţineau peste 80 la sută din suprafaţa cultivată cu porumb, iar exploataţiile agricole cu personalitate juridică numai 20%. Pe parcursul perioadei 2002- 2013 a avut loc o creştere a suprafeţei cultivate cu porumb de către exploataţiile agricole cu personalitate juridică şi, în acest moment, ponderea acestora în total se situează la 32 de procente.
Cifra magică: 3,6 milioane de exploataţii agricole, media pe exploataţie… 3,6 ha!
Dacă este să urmăm aceeaşi tentă pozitivistă prezentată de oficialii INS cu ocazia publicării rezultatelor Anchetei Structurale în Agricultură 2013-2014, „amplă cercetare statistică intercenzitară, de natură să ofere informaţii relevante privind situaţia de fapt a agriculturii româneşti“, ţara noastră are un alt atu: deţine cel mai mare număr de exploataţii agricole la nivelul Uniunii Europene. „La nivelul României sunt peste 3,6 milioane de exploataţii agricole cu sau fără personalitate juridică. (…) Ţara noastră deţine cel mai mare număr de exploataţii agricole la nivelul Uniunii Europene (…) peste 30%. (…) Italia deţine 13,2 la sută din numărul total de exploataţii de la nivel comunitar.Pe locul II se află Polonia, cu 12,3%, şi Spania, cu 8,1 procente. Aceste cifre sunt calculate pe baza rezultatelor de la ultimul recensământ general agricol din 2010; încă nu există cifre oficiale cu privire la ancheta structurală din 2013, dar cu siguranţă valorile obţinute acum nu sunt foarte diferite, întrucât perioada care s-a scurs nu este foarte mare“, a precizat şeful INS în cadrul conferinţei. Din aceleaşi date ale Institutului Naţional de Statistică, colectate şi agregate în Ancheta Structurală în Agricultură, în perioada 2007-2013 s-a constatat o creştere a suprafeţei agricole utilizate la nivelul exploataţiilor agricole cu personalitate juridică, în condiţiile în care are loc o scădere a acestei suprafeţe la nivelul exploataţiilor fără personalitate juridică. Datele INS relevă că la nivelul României media pe o exploataţie agricolă este de 3,6 hectare. Specialiştii Institutului recunosc că s-a constatat o majorare a dimensiunii medii a exploataţiei agricole în perioada 2002-2013, dar valoarea obţinută este cu mult mai mică decât media la nivelul Uniunii Europene.„Media pe o exploataţie la nivelul UE este de patru ori mai mare decât în România. În Cehia, media pe o exploataţie este de 152 de hectare, în Franţa este de aproape 54 ha, în Marea Britanie este de 90 ha, Germania în jur de 56 ha, Italia 79 ha şi Spania, cu o valoare mult mai mică decât ţările pe care le-am amintit“, a declarat, cu ocazia conferinţei, preşedintele INS, care a mai adăugat că exploataţiile cuprinse între 2 şi 5 ha reprezintă aproximativ 20 la sută din numărul total şi deţin circa 30 la sută din suprafaţă.Sursă: Agrimedia.ro
 

Vesti bune, in perioada iulie-septembrie 2014, previziunea neta de angajare in agricultura este de +10%

Cea mai recentă ediție a studiului ManpowerGroup privind Perspectivele Angajării de Forță de Muncă, cu ajutorul căruia au fost aflate intențiile angajatorilor legate de intervalul iulie – septembrie 2014, relevă că în sectorul „agricultură, vânătoare, silvicultură şi pescuit”, Previziunea Netă de Angajare ajustată sezonier (calculată ca diferență dintre procentul de angajatori care intenționează să-și crească numărul total de angajați și procentul de angajatori care intenționează să-și scadă numărul de angajați) este de +10%.

... citeste mai mult

 

Ce domenii au dus la cresterea economica din 2013

Industria şi agricultura au avut cele mai importante contribuţii pozitive la creşterea economică de 3,5% înregistrată în 2013, în timp ce construcţiile, comerţul şi intermedierile financiare au influenţat negativ evoluţia economiei.

Creşterea economică de 3,5% înregistrată în 2013 comparativ cu anul 2012 a depăşit şi cele mai optimiste estimări ale analiştilor şi ale autorităţilor. Acesta a fost cel mai rapid ritm de creştere al PIB din ultimii cinci ani.

Industria, care are o pondere de 30% din PIB, a avut o contribuţie de 2,3% la avansul economiei din 2013. Volumul de activitate din industrie a crescut cu 8,1%, potrivit informaţiilor anunţate de Institutul de Statistică.

... citeste mai mult