Consumatorii sunt mai dispuși să-și facă cumpărăturile dintr-un magazin online în cazul în care au opțiunea returnării gratuite, potrivit unui sondaj la care au participat 2.000 de persoane. Jumătate dintre cei intervievați ar evita să cumpere online dacă nu li se oferă această opțiune, arată studiul.
Sondajul realizat de compania Radial arată că 51% din consumatorii americani și 49,3% dintre canadieni ar evita sa cumpere ceva daca nu li se ofera această alternativă.
Volumul investițiilor imobiliare în România este estimat la 1 miliard de euro, cu 10% peste din 2016 (890 de milioane). Valoarea reprezintă 8% din totalul consemnat în regiunea Europei Centrale și de Est, de 12,1 miliarde de euro. Ritmul de creștere a pieței românești este cu mult peste cel al întregii regiuni (3,3% față de 2016), dar cu toate acestea rămâne sub potențial.
”Având în vedere tranzacțiile în curs pentru 2018, ne așteptăm la un an bun pe piața românească în ton cu estimările privind volumele din Europa Centrală și de Est care indică pentru acest an depășirea recordului consemnat în 2017. Interesul investitorilor pentru regiune rămâne ridicat.
Tranzacția prin care Elbit Imaging a vândut complexul hotelier Radisson din București, pe fundalul unei piețe de birouri letargice investițional, a urcat sectorul hotelier înaintea celui de birouri din punctul de vedere al lichidității. Este o situație inedită. Retailul și birourile ar trebui să domine piața de investiții, având în vedere valoarea proprietaților existente”, a declarat Andrei Văcaru, associate director la JLL România.
În România, numărul tranzacțiilor a crescut, valoarea medie a fiind de 28,5 milioane de euro, potrivit raportului CEE Investment Market realizat de JLL. Volumele pieței au fost dominate de tranzacțiile cu proprietăți de retail (43%), în timp ce segmentul industrial și logistic a cumulat 22%, acesta fiind urmat de piața hotelieră, cu 18%, și de cea de birouri, cu 17%.
Vânzarea Radisson reprezintă cea mai mare tranzacție hotelieră realizată vreodată în România și una dintre cele mai mari înregistrată în Europa Centrală și de Est și cel mai scump imobil vândut vreodată în București. Pe piața de retail cea mai mare tranzacție a fost achiziția a jumătate din portofoliul Iulius Group de către Atterbury. Cea de-a doua tranzacție a fost achiziția de către Mitiska a unui portofoliu format din 11 spații de retail și trei proiecte de dezvoltare de la Alpha Group.
Cea mai notabilă tranzacție pe segmentul birourilor a fost achiziția de către Immochan a Coresi Business Park din Brașov de la Ascenta Management. Alte tranzacții majore includ preluarea Green Court Building C de către Globalworth, de la Skanska, pentru 38 de milioane de euro, și vânzarea ART BC către Hili Properties, pentru 30 de milioane de euro.
Pe piața industrială și de logistică, cea mai mare tranzacție a fost cea prin care portofoliul Logicor din România a fost preluat de către China Investment Corporation în cadrul unei tranzacții paneuropene. O altă tranzacție importantă e achiziția depozitului Renault din Oarja de către Globalworth, pentru 42 milioane de euro.
Bucureștiul a reprezentat 36% din volumul total al investițiilor din România, mai puțin decât în 2016, indicând o îmbunătățire a lichidității în orașele secundare. JLL este o firmă specializată în servicii profesionale și de management al investițiilor dedicate domeniului imobiliar. Înregistrând venituri anuale de 5,4 miliarde dolari, ea activează în 80 de țări și înglobează 58.000 de angajați.
Cumpărătorul activelor Iulius, Atterbury Europe, a fost înfiinţat în 2014 şi se concentrează pe investiţiile în centre comerciale şi în oportunităţi de dezvoltare în retail în Europa de Est. Iulius Holding este societatea-mamă a grupului Iulius, deţinut în totalitate de omul de afaceri Iulian Dascălu. Activitatea acesteia constă în închirierea şi subînchirierea bunurilor imobiliare proprii sau închiriate. Portofoliul său totalizează o zonă comercială de 250.000 mp, iar ansamblul urban Palas Iaşi şi patru mall-uri sub brandul Iulius în Cluj, Iaşi, Timişoara, şi Suceava reprezintă principalele proiecte ale grupului.
Sursa: www.ziuadecj.realitatea.net
|
|
Avalanșa de magazine deschise de către marile companii din retailul alimentar, în ultimii ani, a plasat România între țările cu cea mai rapidă dezvoltare din regiune. Previziunile iau în calcul același ritm și pentru următorii ani.
Mii de locuri de muncă în sute de mii de metri pătraţi de spaţii comerciale şi investiţii de miliarde de euro. Aşa poate fi caracterizată ultima perioadă din retailul românesc. În special cel alimentar. Cei mai mari jucători au pus la punct proiecte care au rivalizat cu cele dezvoltate în ţările punternic industrializate din Europa de Vest. Și nu se vor opri aici. Planurile lor se concentrează acum atât pe oraşele mari, cât şi pe oraşele mici şi mijlocii, acolo unde este, încă, spaţiu şi loc pentru dezvoltare. În paralel, aceştia vor căuta metode care să ţină în frâu concurenţa.
Această explozie de magazine a dus valoare pieţei locale de retail la 40 de miliarde de euro. Cel puţin, aşa arată datele celui mai recent studiu Euler Hermes (liderul global în asigurarea de credit comercial), care scoate în faţă patru mari jucători ce deţin o cotă de 60%: Kaufland, Carrefour, Metro Cash&Carry şi Auchan. De altfel, România este, după Turcia, Rusia, Franţa şi Italia, în topul ţărilor cu creştere de spaţii comerciale: de la 50 la 100 metri pătraţi la mia de locuitori în ultimii patru ani, dar cu mult sub media europeană. În marile oraşe există o creştere a apetitului pentru spaţiile de dimensiuni mari, în timp ce spaţiile stradale rămân în continuare cu un preţ de închiriere ridicat.
Unii retaileri (Profi, Penny, Lidl) continuă să dezvolte reţelele mai degrabă în oraşele mici unde nivelul chiriilor este mai scăzut, potrivit studiului citat. În mod sigur, aceasta va fi o provocare în 2018: concurenţa marilor retaileri pentru spaţiile libere de la periferia acestor oraşe. Statisticile arată că retailul prin lanţurile mari de magazine are o pondere de 62,4% în România (februarie 2017) faţă de 90% în ţările dezvoltate. Comercianţii s-au concentrat mai mult pe deschiderea magazinelor de proximitate şi a magazinelor de format mic. Legislaţia a menţinut pragul obligatoriu de 51% pentru produsele româneşti în sortimentul total de produse. În acest context, retailul are şanse de creştere cu o concentrare în oraşele mai mici (cu mai puţin de 100.000 de locuitori), unde deocamdată comerţul este reprezentat de magazinele stradale. De asemenea, regiunile mai puţin dezvoltate (Moldova) sunt vizate de comercianţi precum Lidl, care a anunţat extinderea în această zonă, mai arată datele Euler Hermes. Mai mult ca sigur, aceste linii de dezvoltare vor fi în paralel cu deschiderile din marile oraşe.
”Ne dorim să ne menţinem un ritm alert de expansiune, aşa că plănuim să deschidem zece noi magazine şi vom continua investiţiile în modernizări. Până la finalul anului financiar 2017 (adică până în februarie 2018), o să mai deschidem magazine în Bucureşti, Buzău şi Satu Mare. Pentru 2018 am decis să alocăm un buget de 200 de milioane de euro pentru investiţii în expansiune şi modernizarea reţelei actuale. Acesta este un buget de aproape două ori mai mare faţă de anul anterior”, spune Valer Hancaş, Director Corporate Affairs şi Comunicare, Kaufland România. În 2017, compania a deschis patru magazine, în Cluj, Craiova, Braşov şi Lugoj.
Și retailerul Profi intenţionează să deschidă, anul acesta, ”cel puţin tot atâtea magazine câte au fost deschise în 2017”, adică aproape 200, în timp ce investiţiile vor fi de aproximativ 50 de milioane de euro, potrivit reprezentanţilor companiei. Astfel, compania Profi Rom Food se va apropia, în 2018, de 900 de unităţi, fiind reţeaua cu cel mai extins număr de magazine, la nivel naţional. Și Carrefour, Mega Image, Auchan, Lidl sau Penny vor continua, în 2018, să-şi dezvolte reţeaua de magazine, cu accent pe diversificarea produselor şi pe online.
Aşa că, pe lângă abordarea de a îmbunătăţi aspectele magazinelor, comercianţii se concentrează şi pe dezvoltarea magazinelor online şi oferirea de modalităţi de plată alternative. Potrivit Euler Hermes, în sectorul alimentar există mult loc pentru creştere şi pe acest segment: Carrefour, Metro şi Selgros au deja platforme online, oferindu-le bunuri clienţilor printr-un parteneriat cu Bringo – platformă locală de livrare. Cât despre plăţile online, o cotă de 6-7% din comenzile online sunt plătite tot sub această formă. Ținând cont de o astfel de tendinţă, magazinele vor trebui să îmbunătăţească platformele de comerţ electronic, oferind alternative durabile pentru cumpărături şi plăţi online şi mijloace de livrare rapidă şi uşoară. Comercianţii de talie internaţională au accelerat această dezvoltare în 2017 (şi pe care o vor continua în 2018) cu Mega Image, Kaufland şi Cora.
Totuşi, până astăzi, afacerile retailerilor din online nu au mers foarte bine. La întrebarea de ce, primul răspuns al reprezentanţilor din piaţă se referă la decizia de cumpărare care, în cazul alimentelor, funcţionează diferit decât pentru îmbrăcăminte, cărţi sau alte produse nealimentare: în faţa rafturilor, cu zecile de branduri prezentate în ambalaje colorate strident, consumatorii schimbă rapid lista şi se declară învinşi, pun la grămadă în coş mult mai multe produse decât stabilizeră iniţial. Și, mai nou, aceştia şi-au (re)activat obiceiul de „a se plimba“ prin magazin, de a încerca produse noi, o plăcere pe care nu o pot experimenta în mediul online.
Nici marii jucători de retail DIY (Do-It-Yourself) nu s-au oprit din transformări, în ultimii ani şi nici nu dau semn că se vor opri, în următorii. „Piaţa locală de bricolaj a înregistrat un număr semnificativ de tranzacţii, care au fost generate de decizii strategice de intrare sau ieşire din piaţa de profil din România. Kingfisher şi-a făcut intrarea prin achiziţia în 2013 a retailerului Bricostore, prin intermediul Brico Depot. La rândul său, Adeo a intrat în România prin Leroy Merlin în 2014, când a achiziţionat afacerile Baumax, ca urmare a deciziei acestora din urmă de a ieşi din piaţa românească. De asemenea, Praktiker România a fost achiziţionată în 2014 de către familia Susli, tranzacţie generată de decizia grupului german de a ieşi din piaţa locală şi a restructurării grupului“, spune George Ureche, Director Tranzacţii, PwC România. Astăzi, Dedeman, Arabesque, Bricostore, Praktiker şi Hornbach sunt printre cele mai mari nume din piaţa românească de bricolaj, primele două fiind deţinute de antreprenori locali. Dacă ne uităm la ultimele cifre publicate pe ministerul Finanţelor, Dedeman se detaşează considerabil de restul companiilor din TOP 5, cu un rulaj de peste 5,2 miliarde de lei în 2016 şi un profit net de peste 713 milioane de lei.
Analizând toată piaţa de retail, studiul Retailers’ METRICS demonstrează că principalele companii din domeniu au deschis cu 18% mai puţine magazine în România în 2017, faţă de anul anterior, însă aşteaptă afaceri mai mari, în medie, cu 11,3%. „Cu o creştere medie a cifrei de afaceri de 11,3% şi 524 de magazine noi, 2017 a fost un nou an favorabil pentru piaţa locală de retail, chiar dacă rezultatul este sub nivelul consemnat în 2016. Astfel, 2017 a fost un an în care retailerii au continuat să îşi optimizeze reţelele, ceea ce a însemnat inclusiv mutări şi închideri de magazine“, a declarat Cristi Moga, Research Consultant în cadrul Cushman & Wakefield Echinox. Studiul companiei a analizat ritmul de expansiune şi evoluţia cifrei de afaceri ale unui număr de 99 de companii de retail care operează magazine sub 120 de branduri din domeniile FMCG, Fashion, Electro-IT, Cosmetice, Articole Sportive, Încălţăminte, Magazine pentru Copii, Bijuterii, Restaurante şi Cafenele, Home & Deco şi Librarii. Companiile analizate aveau la finalul anului 2016 un număr total de 4.534 de magazine şi o cifra de afaceri de 12,2 miliarde de euro, după un an cu rezultate foarte bune, în care au fost deschise 640 de magazine noi, în timp ce cifra de afaceri a crescut cu 15,6%.
Sursa: www.capital.ro
|
|
În noiembrie 2017, comparativ cu octombrie 2017, volumul de retail în zona euro din UE și din zona euro a crescut cu 1,5%.
Creșterea cu 1,5% a volumului de retail în UE pentru luna noiembrie 2017, comparativ cu octombrie 2017, se datorează creșterii cu 2,3% la vânzările de produse nealimentare, cu 1,2% la vânzările pentru alimente, băuturi şi ţigări și cu 0,3% la combustibil.
Cele mai mari creșteri ale volumului au fost consemnate în Portugalia (+3,9%), Slovenia (+2,8%), Germania (+2,3%) și Croația (+2,1%), iar cea mai semnificativă scădere=&0=&a fost observată în Estonia (-0,2%).
România a înregistrat în luna noiembrie 2017 cea mai mare creştere a volumului de retail din zona UE, adica un +10,9%, faţă de noiembrie 2016.
În noiembrie 2017, comparativ cu noiembrie 2016, volumul de retail în zona euro din UE a crescut cu 2,8%. Creșterea cu 2,8% în UE pentru luna noiembrie 2017, comparativ cu noiembrie 2016, se datorează creșterilor cu 4,1% pentru produsele non-alimentare, 1,6% pentru alimente, băuturi şi ţigări și 0,2% pentru combustibil.
Cele mai mari creşteri au fost consemnate în România (+10,9%), Polonia (+7,6%), Malta (+7,0%), în timp ce scăderi semnificative au fost observate în Estonia (-1,2%).
Sursa: retail-fmcg.ro
|
|
Consumul local urmează să crească şi în anii care vor urma pentru a ajunge, în 2022, la 77 de euro per capita. Avansul de aproape 30% din perioada următoare nu va fi, însă, suficient pentru a reduce decalajul care desparte România de ţări precum Cehia sau Ungaria, unde consumul per capita este dublu.
De regulă, consumul de cosmetice şi produse de îngrijre este direct proporţional cu puterea de cumpărare şi cu nivelul de trai. Astfel, România se află pe penultimul loc înainte de Bulgaria, cele două ţări fiind la coada clasamentului în UE şi în ceea ce priveşte salariul mediu net.
Local, salariul lunar net este de circa 500 de euro în medie, de două ori mai mic decât în Cehia şi de 5-6 ori sub cel din Occident. Aceste diferenţe se pot remarca şi în ceea ce priveşte consumul per capita de cosmetice într-o analiză a companiei de cercetare de piaţă PMR, care ia în calcul cinci ţări, respectiv România, Bulgaria, Cehia, Ungaria şi Slovacia.
„Piaţa de retail de cosmetice din regiunea Europei Centrale şi de Est, ce cuprinde pieţele din Bulgaria, Cehia, Ungaria, România şi Slovacia, a crescut cu 3,9% în 2016, în monede locale, fiind evaluată la 4,6 mld. euro. Toate pieţele din regiune au crescut în monedă naţională, însă cele mai puternice avansuri au fost postate de Ungaria şi România, pe când la polul opus se află Bulgaria”, potrivit raportului PMR.
Sursa: ZiarulFinanciar.ro
|
|
Dacă la capitolul cifră de afaceri retailul românesc performează foarte bine în comparație cu ce se întâmplă, în medie, la nivel european, în ceea ce privește spațiul comercial aferent unui locuitor acesta se află încă sub media europeană, la 0,7 metri pătrați și cu o profitabilitate de sub 2.500 euro/metru pătrat.
Per ansamblu, potrivit studiului GfK, profitabilitatea spațiilor comerciale a crescut în UE cu aproape un procent în 2016. Pentru că și populația a crescut în același interval de timp, profitabilitatea spațiilor a crescut cu 0,4%, ajungând la o medie de 1,17 metri pătrați pe cap de locuitor. Dar valorile diferă foarte mult de la o țară la alta. Austria și Olanda nu au reușit să atingă aceleași valori la acest capitol în 2016, comparativ cu anul precedent. Chiar și așa, aceste două țări împreună cu Belgia continuă să aibă cea mai mare profitabilitate pe cap de locuitor a spațiilor comerciale între țările UE luate în considerare de studiu.
„Ratele de profitabilitate au crescut în Europa Centrală și de Est pe fondul unei mai bune stări de spirit a consumatorilor și a ratelor predominant peste medie de creștere a retailului. Extinderile și deschiderile de magazine de mari dimensiuni au contribuit de asemenea la creșterea profitabilității spațiilor de retail în Spania și Italia. Ca și anul anterior, cele mai mari rate de profitabilitate au venit din Luxemburg, Elveția și Norvegia, iar cele mai mici din Ucraina – care înregistrează doar 27% din profitabilitatea Luxemburgului”, se arată în studiul Gfk.
Puterea de cumpărare în România, sub media europeană
Chiar dacă a fost în creștere anul trecut, puterea de cumpărare în România este printre cele mai mici din Europa. Situația este asemănătoare celei din Ucraina, Bulgaria, Serbia, Bosnia – Herțegovina, Macedonia, Albania și, parțial, Turcia. Regiunile țării unde puterea de cumpărare înregistrează un mic salt față de restul țării sunt: București și județele Cluj, Timiș, Arad, Alba, Sibiu, Brașov, Prahova, Argeș.
În 2016, consumatorii din UE au avut un venit mediu de 16.153 € de persoană pentru consum, chirie, economii și contribuții pentru pensii, o putere de cumpărare nominală mai mare cu 0,7% față de anul anterior. „Este important de remarcat faptul că diferențele de curs valutar au o influență negativă, în special prin devalorizarea lirei sterline britanice. Țările din Europa Centrală și de Est au avut cele mai mari rate de creștere”, mai arată analiza GfK.
În ciuda acestei ușoare creșteri a puterii de cumpărare la nivel european, în 2016 s-a simțit o tendință de declin în ceea ce privește ponderea cheltuielilor populației Europei în retail. Cifrele arată că această cotă este de 31% în 2016 față de 31,4% anul precedent. Europenii investesc o pondere din ce în ce mai mare din venitul lor în sănătate, gastronomie și întreținere.
România, de la deflație în 2016, la inflație anul acesta
|
|
De departe, Kaufland este cel mai mare operator de hipermarketuri din România. Nemţii aveau 50 de magazine la finalul anului trecut, dublu faţă de următorul clasat, francezii de la Auchan.
Singura reţea românească de retail care se bate cu lanţurile străine este Dedeman. Fraţii Pavăl au deschis până la finalul anului trecut 30 de magazine de bricolaj, cu şase mai multe decât următorul clasat, Praktiker.
În zona de fashion, spaniolii de la Inditex, care reunesc branduri precum Zara, Pull & Bear sau Stradivarius, au ajuns la 75 de magazine în România, mult peste cele 34 de unităţi ale suedezilor de la H&M. În clasamentul vânzătorilor de haine, locul trei este ocupat de C&A cu 27 de magazine funcţionale la sfârşitul lui 2016, iar pe locul patru se plasează New Yorker cu 25 de unităţi.
Trebuie luat în considerare că studiul DTZ Echinox este extins asupra a 27 de oraşe din ţară şi că exclude Bucureştiul, unde toţi retailerii din top au magazine deschise.
Totuşi, puterea de cumpărare a românilor este, în continuare, una dintre cele mai scăzute din spaţiul european, clasându-se pe locul 33 după veniturile disponibile pe cap de locuitor în 2016, potrivit unui studiu realizat de GfK.
Venitul disponibil pe cap de locuitor al românilor a fost de 4.181 de euro în 2016. Venitul înregistrat de România reprezintă aproximativ o treime din media europeană. În comparaţie cu 2015, România a crescut cu aproape 12% puterea nominală de cumpărare pe cap de locuitor.
Dacă comparăm cele 42 de judeţe din România, bucureştenii au cea mai mare putere de cumpărare: 6.288 de euro pe cap de locuitor, cu 50% peste media pe ţară. Această cifră plasează locuitorii capitalei la aproximativ acelaşi nivel cu locuitorii din Polonia (locul 29 în Europa).
Sursa: Capital.ro
|
|
Everseen este specializată în Deep Learning şi Machine Vision, adică sisteme de operare bazate pe conceptul de încercare şi eroare (trial & error); cu alte cuvinte, sistemul este atenţionat de către utilizator atunci când face o greşeală şi reţine acest lucru, oferind astfel răspunsul corect la următoarea interogare. Am putea spune că e un sistem care „cât trăieşte, învaţă“.
Mai exact, Everseen utilizează analiza video şi inteligenţa artificială (IA) pentru a reduce cu până la 90% omisiunile care intervin la scanare în punctul de vânzare. Cuantumul acestor pierderi este 40 de miliarde de dolari anual, conform Centrului de Cercetare în Retail.
„Retailerii se confruntă cu pierderi la punctul de vânzare de zeci de miliarde de dolari anual. Acestea, cauzate de produsele nescanate, nu au impact doar asupra profitului, ci creează şi probleme în lanţul de aprovizionare, ducând la epuizarea stocului.
Omisiunile care intervin în procesul de scanare pot fi intenţionate sau nu şi pot fi generate de către clienţi, angajaţi prin erori operaţionale sau prin nerespectarea fluxului operaţional“, explică Joshua Bamfield de la Centrul de Cercetare în Retail. „În acest moment, retailerii suferă pierderi uriaşe prin intermediul POS-urilor şi cel mai probabil nu îşi dau seama ce se întâmplă, cum le pot combate şi cât de gravă este această problemă.“
Astfel, compania recurge la inteligenţa artificială şi alte tehnologii de ultimă generaţie pentru a detecta toate tipurile de activităţi ilicite de la punctul de vânzare. TV-ul cu circuit închis şi fluxurile de date de la punctul de vânzare electronic sunt încărcate în unitatea de colectare a datelor, care are tehnologie dedicată încorporată. Punctul de vânzare electronic este conectat în permanenţă la sistemul de supraveghere amplasat strategic pentru a monitoriza activitatea întregului punct de vânzare şi a detecta potenţialele nereguli operaţionale.
Soluţia Everseen are o singură unitate de colectare a datelor conectată la sistemul de supraveghere, punctul de vânzare şi la internet, permiţând astfel companiei să identifice cu precizie când, unde şi de ce a avut loc o anume activitate. O înregistrare video a incidentului poate fi transmisă angajaţilor companiei în timp real. „Majoritatea retailerilor pur şi simplu nu ştiu de unde provin aceste pierderi. Din această cauză, acţionează orbeşte – încearcă să prevină pierderile în necunoştinţă de cauză“, remarcă Alan O’Herlihy. Înţelegând ce anume generează aceste pierderi şi cum le pot preveni, retailerii îşi vor putea mări profitul cu 5-15%.
Cum a ajuns însă un antreprenor din Irlanda să deschidă un centru de cercetare în România? „L-am întâlnit pe Bogdan, actualul nostru chief technical officer, la Dublin City University unde îşi finaliza doctoratul. L-am angajat şi am fost realmente impresionat de el. Bogdan a devenit propriul nostru «McGyver»“, povesteşte Alan O’Herlihy. „Întotdeauna vorbea foarte frumos despre profesorii săi de la Universitatea Politehnică, unde şi-a realizat studiile de licenţă şi masterat în Inginerie Electronică. Acest lucru ne-a determinat să alegem Timişoara pentru înfiinţarea noului nostru centru de Cercetare şi Dezvoltare.“
El nu se vrea să dezvăluie suma investită până acum în centrul din vestul României, dar spune că în baza oportunităţilor de dezvoltare pe care le-a observat în ultimul an, intenţionează să dubleze numărul de angajaţi de la 30 la 60 în următoarele 12 luni. La nivel global, compania are în prezent 180 de angajaţi.
Experienţa companiei Everseen, cu sedii atât în Irlanda (Blackpool) cât şi în România, reprezintă un mix de tehnologie şi retail. Compania beneficiază de expertiză în inteligenţa artificială şi tehnologii Machine Vision, datorită oamenilor de ştiinţă, majoritatea români, care fac parte din echipa de management. Printre aceştia se numără Dr. Bogdan Ciubotaru, ocupând funcţia de chief technology officer, care recunoaşte că „la început pare imposibil de realizat, cel puţin din punct de vedere al implementării în zona comercială“. Cu toate acestea, spune el, tehnologia Everseen este foarte eficientă în hipermarketuri şi supermarketuri mari, iar în România acest segment de retail este în plină expansiune.“
Investiţiile din zona de IA sunt destul de rare în România, iar Bogdan Ciubotaru crede că o accelerare a procesului de atragere a investiţiilor ar fi benefică pentru majoritatea companiilor locale: „Sunt absolut convins că inteligenţa artificială este pe punctul de a deveni un instrument-cheie pentru foarte multe tipuri de business. Cu siguranţă zona de R&D din România este un teritoriu neexplorat, în cea mai mare parte, dar România are un potenţial creativ extraordinar. Mai multe investiţii în R&D ar oferi rapid companiilor locale mai multe oportunităţi de câştig şi cu siguranţă unele noi“.
Everseen a primit fonduri pentru investiţii de la organizaţia guvernamentală Enterprise Ireland, şi, cel mai recent, de la investitorul de capital cu afaceri de miliarde de dolari MARCOL Group.
„Finanţarea pe care am obţinut-o de curând de la MARCOL Group ne permite să ne extindem şi să ne dezvoltăm echipa. Românii sunt binecunoscuţi în comunitatea internaţională IT pentru abilităţile lor, cunoştinţele în materie de tehnologie de ultimă generaţie şi pentru creativitate, acesta fiind unul din principalele motive pentru care ne-am stabilit unul din sedii la Timişoara în urmă cu şase ani. La ora actuală, căutăm mai mulţi specialişti în tehnologie şi suntem pregătiţi să le oferim un mediu propice dezvoltării profesionale şi personale“, mai spune Alan O’Herlihy.
Sursa:www.businessmagazin.ro
|
|
Volumul cifrei de afaceri pentru comerţul cu amănuntul, cu excepţia comerţului cu autovehicule şi motociclete, a crescut în primele şase luni cu 4,8% ca serie brută faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut, pe fondul avansului vânzărilor de produse alimentare, băuturi şi tutun cu 11,5%, potrivit INS.
La afacerile totale a mai contribuit majorarea cu 5,8% a vânzărilor cu amănuntul de carburanţi pentru autovehicule în magazine specializate. În schimb, vânzările de produse nealimentare au scăzut cu 0,9%, se arată într-un comunicat al Institutului Naţional de Statistică (INS).
|
|
Mai jos sunt cateva dintre principalele concluzii ale studiului:
Puterea de cumparare: Puterea medie de cumparare pe cap de locuitor in 2014 la nivelul tarilor membre UE analizate a fost de 15.360 € anual. Cresterea este de aproximativ +2.5% fata de 2013, mai mare decat cea inregistrata anul anterior. Cu toate acestea, o diferenta semnificativa in ceea ce priveste nivelul de prosperitate in Europa persista. Daca Norvegia are un venit pe cap de locuitor de 30.560 €, in Bulgaria acesta este de 10 ori mai mic, situandu-se la 3.097 €.
Prognoza cifrei de afaceri aferente retailului din spatiile comerciale pentru 2015: Cresterea comertului online pune presiune asupra formatelor de retail traditional in toata Europa. De aceea, GfK anticipeaza o crestere moderata pentru acestea din urma, de 0.5 – 0.8% pentru tarile UE in 2015. Totusi, printre fruntasi se numara din nou Romania (+5.1%), cu o crestere chiar mai mare decat cea de anul trecut si tarile baltice (+4.0 – 5.0%). In 2014, situatia retailului a inceput sa se stabilizeze in statele din sudul Europei, puternic afectate de criza economica. Cu toate acestea, veniturile din retail vor suferi din nou un declin in Grecia. Pe baza datelor detinute pana in prezent pentru 2015 si presupunand ca Grecia nu paraseste Uniunea Monetara Europeana, GfK se asteapta ca acest declin sa fie modest (de aproximativ -0.1%).
Ponderea cheltuielilor populatiei in retail in 2014: Aceasta pondere a scazut din nou in 2014 la nivelul tarilor membre UE; cota se afla in prezent la aproape 31% (in 2013 a fost de 31.2%, iar in 2012 de 31.4%). Motivele pentru acest declin sunt legate de doi factori cu efecte contrare. Primul – scaderea costului titeiului la mijlocul anului 2014 – a avut ca rezultat scaderea costurilor pentru energie si carburanti, iar al doilea, o tendinta prezenta deja de mult timp – cheltuieli din ce in ce mai mari cu facturile de intretinere, cu sanatatea si petrecerea timpului liber. Acestea trei din urma inseamna mai putini bani disponibili pentru consumul in retail, efectul de scurta durata al scaderii pretului titeiului nereusind sa aduca mai multi bani in buzunarele consumatorilor.
Profitabilitatea spatiilor comerciale: In multe tari, aceasta a reinceput sa creasca dupa intarzierea multor proiecte, cauzata de criza financiara. Printre cele 32 de tari analizate profitablitatea a crescut cu 0.6% pana la 4.100 € pe m². Luxemburg, Elvetia si tarile scandinave se gasesc in partea superioara a clasamentului, in vreme ce in tarile din estul si sudul Europei intalnim cele mai mici valori. Totusi, gratie consolidarii retailului traditional in aceste state, profitabilitatea spatiilor comerciale a crescut si ea. Acest lucru este valabil in special pentru Romania, Bulgaria, Estonia, Lituania si Letonia.
Schimbari datorate eCommerce-ului: Profitabilitatea spatiilor comerciale se afla sub o mare presiune in Europa de Nord si de Sud, in mod particular in Germania, Franta si Marea Britanie. Principalul motiv este redirectionarea veniturilor consumatorilor catre retailul online in cazul multor categorii de produse. Desi eCommerce-ul a castigat mult teren in Europa de Est in ultimii ani, efectele nu au inca un impact major. Volumele tranzactionate pe Internet sunt inca mici. In contrast, in pietele mature cum este cea a Germaniei, segmente ca retailul de imbracaminte nu se mai extind ca acum cativa ani. In acelasi timp, numarul centrelor comerciale in proiect sau in constructie sunt in scadere. Aceasta este deopotriva cauza si efectul schimbarilor din aceste piete.
“Economia Europei are de castigat”, explica Dr. Gerold Doplbauer, retail expert GfK.”Asistam la o crestere a cererii interne imbinata cu o competitivitate externa imbunatatita, mai ales in cateva dintre tarile slabite de criza. Aceasta contribuie la o dezvoltare echilibrata si substantiala de care retailul european va profita. In mod evident, efectele vor varia insa de la tara la tara.”
Despre studiu
Cifrele comunicate de GfK pentru cifra de afaceri si puterea de cumparare au fost realizate in euro pe baza cursului de schimb mediu 2014 pentru monedele nationale in cauza (asa cum sunt ele raportate de catre BCE).
Sursă: revista-piata.ro
|
|