Sursa: diacaf.com ... citeste mai mult

 

Studiu: Piaţa media a crescut cu 13%, cel mai mare avans de după criză

Piaţa de media din România a ajuns, în 2017, la valoarea de 412 milioane de euro, în creştere cu 13% faţă de anul precedent, iar pentru 2018 estimările vizează un salt de încă 10%, reiese din noul raport Media Fact Book, dat publicităţii joi.

Conform documentului, întocmit de Initiative, rezultatul din 2017 reprezintă cea mai mare creştere de după criză, fapt ce aduce piaţa de media locală mai aproape de nivelul din anul 2008.

Evoluţia pieţei raportată în anul anterior a fost susţinută de o creştere accelerată a investiţiilor în TV, cu o cotă de 66%, înregistrând, astfel, cea mai mare majorare de după 2009, de 14%, comparativ cu 2016, până la valoarea de 273 de milioane de euro.

De asemenea, celelalte canale media – online, radio şi publicitate outdoor (OOH – Out-Of-Home advertising) – şi-au confirmat trendul ascendent, singura excepţie fiind printul, care continuă moderat să scadă.

Astfel, mediul online a crescut, anul trecut, cu 14%, până la 73 de milioane de euro, având o cotă de piaţă de 18%. Pe acest segment, Google şi Facebook continuă să domine piaţa de digital, cu o cotă de 66% în contextul în care rata de acoperire a internetului în România a crescut cu 3%, în 2017.

În ceea ce priveşte activităţile din online, căutarea de informaţii şi jocurile online s-au menţinut la un nivel stabil, utilizarea email-ului a scăzut, în timp ce accesarea reţelelor sociale şi consumul de conţinut video au fost pe un trend ascendent.

Pe de altă parte, cu o cotă de piaţă de 7%, OOH-ul a ajuns la 29 de milioane de euro, în creştere cu 5% în comparaţie cu anul anterior şi prima din ultimii ani. Zona aceasta a fost susţinută de investiţii semnificative şi constante din partea unor companii din industrii, precum retail, banking, FMCG şi telecomunicaţii, se menţionează în raportul de specialitate.

Analiza Media Fact Book relevă, totodată, că segmentul radio a consemnat cea mai mare creştere din 2017 (+15%), până la valoarea de 23 de milioane de euro iar cota de piaţă s-a situat la 6%.

La polul opus s-a aflat presa tipărită, care, în 2017, a scăzut cu 5%, până la valoarea de 13,4 milioane de euro, respectiv o cotă de piaţă de 3%.

Pentru anul 2018, Initiative estimează o nouă creştere de 10% a TV-ului (până la 300 milioane de euro), un salt de 16% pentru digital (până la 85 milioane de euro), o evoluţie ascendentă de 10% a radioului (până la 26 milioane de euro) şi un plus de 5% a OOH-ului (până la 30,7 milioane de euro). În acelaşi timp, printul este aşteptat să scadă din nou cu 5%.

Topul investitorilor în publicitate, în 2017, la fel ca în anul precedent, este condus de companiile din industria farmaceutică, urmate de cele de telecomunicaţii mobile, respectiv cosmetică, îngrijire personală şi curăţenie. În plus, investiţiile companiilor din retail, electronice şi electrocasnice şi dulciuri au crescut, în timp ce bugetele din categoriile bere, auto şi lactate au scăzut. Între categoriile de top investiţional se mai regăsesc furnizorii de servicii bancare şi de asigurări, dar şi restaurantele fast food.

Media Fact Book este singurul raport de analiză a pieţei româneşti de media şi publicitate, ghid editat anual de agenţia Initiative, începând din 1997.

Sursa: economica.net

 

Cercetare: Valoarea pieţei restaurantelor din Bucureşti se ridică la 4,89 miliarde lei

Valoarea totală anuală a pieţei de mâncare gătită în cinci dintre cele mai mari oraşe din România este de 7,24 miliarde de lei, iar din aceasta, peste 67% este reprezentată de Bucureşti cu 4,89 miliarde de lei, arată datele Hospitality Culture Institute.

Din totalul acestei pieţe, aproximativ 46% este reprezentată de segmentul restaurantelor standard, cu mese (sitting).

”45% dintre români nu optează pentru oferte atunci când mănâncă la restaurant. Însă peste 20% dintre aceştia preferă meniurile de tip combo (mâncare+băutură/desert)”, spun autorii studiului.

Printre rezultatele aflate se numără date importante despre valoarea totală a pieţei de mâncare gătită, preferinţele culinare ale românilor precum şi obiceiurile acestora.

Dacă specificul românesc predomină ca opţiune pentru majoritatea consumatorilor, în alegerea localului, amplasarea acestuia contează mai mult decat specificul. Jumătate dintre cei intervievaţi au declarat că ei consumă între 30 şi 50 de lei la o ieşire la restaurant şi că, în general, valoarea produselor este considerată ca fiind una acceptabilă.

Localurile preferate sunt, cum era de aşteptat, cele în care primează calitatea şi varietatea produselor. Peste 52% dintre clienţi mănâncă în oraş sau comandă mâncare acasă determinaţi de foame şi lipsa timpului necesar gătirii.

Din totalul populaţiei peste 18 ani, 87% dintre bucureşteni (81% din provincie) au luat masa în oraş sau au comandat mâncare acasă cel puţin o dată în ultimele şase luni.

Aceste statistici reprezintă o parte din rezultatul primului research românesc de food service realizat în luna ianuarie a acestui an de către Hospitality Culture Institute. Studiul a cuprins o analiză a pieţei de sitting şi una a pieţei de delivery.

Studiul sitting a fost realizat în decurs de o lună după un mecanism CATI (Computer Assisted Telephone Interviewing), în timp ce cel delivery a fost realizat prin tehnici de customer experience şi journey methodology.

A fost targetat un public urban de aproximativ 800 de persoane cu vârsta de peste 18 ani din 5 oraşe româneşti de referinţă (Bucureşti, Timişoara, Cluj, Braşov, Iaşi) care au luat masa în oraş în ultima jumătate de an.

”Este primul research independent de food service naţional. Brandurile mari au fost foarte receptive la iniţiativa noastră, ediţiile viitoare le vor strânge probabil şi pe cele mai mici”, spune Florin Maxim, fondator Hospitality Culture Institute.

Studiul Hospitality Culture Institute este un proiect implementat în sistem crowd-funding la care au participat mai multe branduri importante din industria Horeca.

Sursa: News.ro

 

Cercetare: Piaţa de factoring a depăşit 4 miliarde de euro anul trecut

Piaţa de factoring a crescut cu peste 10% anul trecut faţă de nivelul din 2015, depăşind 4 miliarde de euro, conform unui studiu efectuat de Asociaţia Română de Factoring ARF şi remis, miercuri, Agerpres.

“Este al treilea an consecutiv când piaţa de factoring se află în creştere. Un element îmbucurător este legat de tipul de clienţi care au accesat acest tip de finanţare, şi anume companiile din segmentul IMM. Acestea şi-au crescut ponderea la 40% în total volume, în condiţiile în care în 2015 ponderea fusese de 29%. Deşi factoringul de import a înregistrat cea mai mare creştere, de 15%, în cifre absolute, cel mai mare volum l-a înregistrat în continuare factoringul intern, cu un plus de peste 300 de milioane de euro faţă de 2015”, a declarat Bogdan Roşu, preşedintele ARF.

Conform sursei citate, în ceea ce priveşte domeniile care s-au finanţat prin factoring intern, pe primul loc ca pondere se menţine domeniul construcţiilor, cu 19,4% din total volume, însă în scădere cu 3,5% faţă de 2015.

“Această scădere a fost cauzată în principal de dimensiunea redusă a proiectelor de infrastructură, susţinute de cheltuielile de capital limitate. Domeniul construcţiilor este urmat ca pondere de două sectoare cu evoluţie pozitivă, FMCG (sectorul bunurilor de larg consum n.r.) cu o pondere de 18,6%, în creştere cu 4,5 puncte procentuale şi IT cu 14,7%, în urcare cu 3,5 puncte procentuale. Sectorul FMCG, atât pe segmentul alimentar cât şi nealimentar, a fost puternic susţinut de avântul pe care l-a luat consumul, în baza creşterilor de venituri ale populaţiei şi scăderilor de taxe, care au dus la ieftinirea mărfurilor la raft”, menţionează sursa citată.

Factoringul de export a crescut cu 9% faţă de 2015 şi a ajuns la un nivel de aproape 650 milioane euro. Principalul domeniu de export care s-a finanţat prin factoring a fost şi în 2016 sectorul metale/chimicale, cu o pondere de 36% din total volume, însă şi acesta în scădere cu 17% faţă de 2015.

‘Scăderea volumelor derulate prin factoring de export, de către companiile din sectorul metale/chimicale, ne arată că cererea pentru export a deşeurilor şi a produselor metalice finite s-a diminuat semnificativ şi s-a tranzacţionat la preţuri tot mai mici, nivelul preţurilor la metal şi capacitatea de producţie din China putând fi cu greu concurate. Cu o evoluţie pozitivă putem aminti, însă, domeniul energiei cu o creştere de 8,2%, precum şi domeniul auto, utilaje şi echipamente, cu o creştere de 7,5%, care confirmă România ca hub important al industriei auto în Europa’, se mai arată în document

Factoringul de import a înregistrat o creştere de 15%, ‘confirmând astfel că expansiunea consumului s-a bazat mai puţin pe capacitatea de producţie naţională, limitată cantitativ şi depăşită tehnologic şi calitativ, ci mai ales pe importuri’.

Numărul total de clienţi care au derulat operaţiuni de factoring în 2016 a crescut cu 10% faţă de 2015, în timp ce numărul de relaţii comerciale a crescut anul trecut cu 25%.

 

Sursa: AGERPRES

 

Cercetare: Avansul consumului a ajutat mii de firme să rămână în piaţă

Creşterea consumului – în jur de 7-8% -, stimulii economici şi o lichiditate mai mare au ajutat companiile să se menţină în piaţa ro­mânească, astfel că, în 2016, numărul insol­ven­ţelor a scăzut cu 21% faţă de anul precedent, de la circa 10.000 de proceduri la aproximativ 8.000, potrivit unui studiu realizat de Coface, companie specializată în asigurări de credit.

„Analizând bilanţurile companiilor care au intrat în insolvenţă în 2016, vedem că cifra de afa­ceri a acestor companii era în scădere, ceea ce în­seam­nă că, existând lichiditate în piaţă pe o struc­tură deficitară, poţi să rezişti pentru că circulă banii. În condiţiile actuale de piaţă ies companiile care au pro­bleme comerciale, de strategie, le scade cifra de afaceri, însă nu se pot restructura“, a spus Eu­gen Anicescu, country manager al Coface Ro­mâ­nia. Insolvenţele companiilor cu cifră de afaceri sub un milion de euro au avut o pondere mai mare din totalul procedurilor înregistrate anul trecut, iar 333 de companii mari au intrat anul trecut în insolvenţă. Primele cele mai mari cinci companii cu cifră de afaceri mai mare de un milion de euro care au intrat în insolvenţă în 2016 au fost Electro­centrale Bucureşti, Radet, Complex Energetic Hunedoara, Polisano şi CET Govora.

Eugen Anicescu a precizat că este importantă stabilitatea mediului de afaceri din România, mai ales pentru că acesta a intrat într-o etapă de construcţie. „Avem cinci oportunităţi ale mediului de afa­ceri românesc, printre care o insolvenţă la mi­­nim istoric, intrarea medului de afaceri într-o nouă etapă de regenerare, un comportament de plată mai bun în rândul companiilor, o creştere soli­dă a con­su­mului şi o concurenţă internă scă­zu­tă“, a spus Iancu Guda, services director la Coface Ro­­mâ­nia. Iancu Guda a identificat câteva pro­vo­cări cu care se confruntă mediul de afaceri, printre care presiunea asupra profitabilităţii pe fondul gradului scăzut de inovare şi numărul scăzut de companii nou înregistrate, dar şi o redistribuire ineficientă în contextul în care firmele mari cresc, iar cele mici nu reuşesc să se menţină în piaţă.

„90% din firmele româneşti au presiuni asupra profitabilităţii din cauza gradului scăzut de inovare, al creşterii cheltuielilor cu salarii, 12 majorări ale salariului minim pe economie în ultimii opt ani, mult prea rapid decât ceea ce poate susţine mediul de afaceri românesc.Simulăm antreprenoriatul. Sunt foarte puţine companii care vin din spate. Numărul companiilor nou înregistrate este de două ori mai mic decât al celora îşi întrerup activitatea“, a mai spus Iancu Guda.

Acesta a menţionat câteva recomandări pentru a ajuta mediul de afaceri, în principal sectoarele strategice.

„Recomandările noastre vizează măsuri care sa ajute structural mediul de afaceri. Vedem mai sănătoasă pentru mediul de afaceri o subvenţie fiscală conditionata de investirea profitului la o clasă de active mai extinse care să ajute la creşterea competitivităţii într-o companie“, a mai spus Iancu Guda.

Domeniul energiei şi cel al construcţiilor au un risc ridicat pentru companiile care activează în aceste sectoare, în timp ce companiile din transporturi au avut o perioadă mai bună în ceea ce priveşte profitabilitatea, pe fondul unei evoluţii economice în regiune.

În ceea ce priveşte ratingul de piaţă analizat de Coface în 2016 şi la începutul acestui an, mai multe state au primit un rating pozitiv, printre care şi Bulgaria, care a crescut de la clasa B de risc, la A4, nivel la care se află şi România, ceea ce înseamnă că există o probabilitate de plată rezonabilă, însă situaţia se poate înrăutăţi în funcţie de ce se întâmplă în mediu economic şi politic.

„Din perspectiva creşterii economice în România, vedem o evoluţie în regiune. România este una dintre puţinele ţări din Europa Centrală şi de Est pentru care, după o creştere fulminantă în 2016, în 2017 se aşteaptă o creştere mai redusă, de la 4,6% la 3,6%. Creşterea de anul trecut a fost alimentată de stimuli puternici, 70% din creşterea economică a fost bazată pe consum, creşterea de salarii atât în mediul public, cât şi în privat. în 2017 stimulii respectivi nu vor mai avea acelaşi impact“, a spus Eugen Anicescu.

Acesta a mai spus că, după un deficit bugetar de 2,6% în 2016, estimarea pentru anul acesta este de 3,5%.

„Din perspctiva evoluţiei monedei, nu avem aşteptări la evoluţii foarte puternice pentru că oricum Leul a fost şi în anii anteriori una dintre cele mai stabile monede regionale. Estimăm că va rămâne în zona de 4,4 – 4,5, ca şi în 2016“, a mai spus Anicescu.

 

Sursa: Ziarul Financiar (www.zf.ro)

 

In Romania vanzarile de unt sunt in crestere

O analiză efectuată de GfK, citată de Magazinul Progresiv, relevă faptul că vânzările de unt din România sunt în creștere, acest fapt fiind determinat de tendința crescătoare a folosirii lui în gătitul casnic. Din păcate, și margarina urmează aceeași tendință ascendentă.

Potrivit datelor GfK, untul este cel mai însemnat segment de piață din punct de vedere al valorii, acesta acoperind 53% din totalul pieței de margarină, unt și melanj, chiar dacă gospodăriile plătesc un preț mediu cu 40% mai mare pentru unt, în comparație cu margarina.

Margarina are o pondere de 44% din total, în timp ce melanjul reprezintă doar 3% din categorie. Anul trecut, margarina a reușit să își dezvolte baza de cumpărători. Pe de altă parte, atât pentru unt, cât și pentru melanj s-a observat o creștere a frecvenței de cumpărare în 2014, comparativ cu anul anterior. La nivel de număr de cumpărători, margarina are cea mai mare bază, urmată la mică distanță de unt.

Piața margarinei și a melanjului este mai concentrată, în ambele cazuri primii trei producători acoperă peste 70% din valoarea pieței. În piața untului activează mai mulți producători naționali, aceasta fiind mai fragmentată decât cea a margarinei.

Mărcile private au avut o dezvoltare puternică în categoria untului și a melanjului. Mărcile retailerilor au o pondere aproape dublă în valoare pe piață untului, comparativ cu piață margarinei. Comerțul modern este canalul preferat de achiziție al gospodăriilor. Acesta acoperă în medie aproximativ 70% dintre cumpărăturile de margarină, unt sau melange.

Preocuparea pentru sănătate determină creșterea vânzărilor de unt

Conform analizei, în vânzările din comerț se resimte accentul tot mai mare pus pe gătitul în casă, prin utilizarea untului la prepararea sosurilor, la deserturi sau pentru prăjit, iar a margarinei la pregătirea foietajelor sau a prăjiturilor. Acesta este și motivul pentru care atât margarina, cât și untul cu conținut ridicat de grăsime au avut cele mai bune performanțe pe segmentele lor de piață.

Totodată, interesul în creștere al românilor pentru un stil de viață sănătos i-a determinat pe consumatorii de unt și margarină tartinabilă să opteze pentru produse cu un conținut mai redus de grăsimi, tendință reflectată și în lansările recente ale producătorilor. Aici se încadrează și inovațiile aduse de producătorii de margarină prin care aceștia vor să schimbe imaginea categoriei văzută de unii consumatori ca fiind dominată de produse „artificiale” sau „nesănătoase”.

Sursa: Fabricadelapte.ro

 

Bunurile de folosinta indelungata au inregistrat o crestere in vanzari cu 15,7% in trimestrul trei

Vanzarile de bunuri de folosinta indelungata au urcat cu 15,7% in trimestrul trei, fata de aceeasi perioada a anului trecut, la 484 milioane euro, fiind cel mai mare al treilea trimestru ca valoare din 2009 pana in prezent, evolutia prevestind si un sfarsit de an cu livrari in crestere, potrivit GfK.

“Indicatorul de incredere al consumatorului a continuat sa creasca de-a lungul lui 2014, romanii fiind optimisti in special in perioada alegerilor. Asteptarile legate de imbunatatiri viitoare in materie de finantele gospodariilor au crescut, impreuna cu o ameliorare in datoriile acestora. Acest context a creat o dorinta crescuta de cumparare, cel mai probabil pentru produsele cu beneficii emotionale – precum bunurile de folosinta indelungata – in special in urmatorul trimestru, o perioada ce va contine multe oportunitati promotionale”, arata rezultatele studiului GfK TEMAX pentru Romania.

Patru din cele sapte sectoare au avut cresteri de doua cifre

Patru din cele sapte sectoare au avut cresteri de doua cifre in trimestrul al treilea: telecom (25,5%), electronice (21%), electrocasnice mari (18%) si electrocasnice mici (18%). O usoara crestere a fost simtita si de piata IT, in timp ce sectorul de imprimante, multifunctionale si consumabile a scazut usor. Piata foto a continuat sa scada, potrivit GfK TEMAX.

Astfel, in perioada iulie-septembrie, piata de telecom a ajuns la 144 milioane de euro, iar smartphone-urile au continuat sa contribuie la evolutia pozitiva a acestui sector. Preferintele consumatorilor pentru telefoane cu caracteristici tehnice performante au fost confirmate de mentinerea trendurilor crescatoare pentru procesoare puternice, camere foto cu rezolutie ridicata, ecrane de dimensiuni mari si 4G. In schimb, cererea pentru telefoane mobile clasice a continuat sa scada, potrivit GfK.

Vanzarile de electronice au crscut cu 21% in trimestrul al treilea, la 71 milioane de euro, cea mai buna performanta fiind inregistrata de televizoarele cu ecran mare si cele UHD, alaturi de o scadere considerabila a preturilor. De asemenea, o crestere puternica a fost inregistrata si de monitoarele multifunctionale. Sectorul consolelelor video, precum si cel audio au avut la randul lor evolutii bune.

Sectorul de electrocasnice mari a avansat cu 18% in perioada analizata, atingand o valoare de 112 milioane de euro.

“Procesul de inlocuire a frigiderelor si masinilor de spalat – cumparate in 2007/2008 si care au ajuns la sfarsitul ciclului de utilizare- a inceput intr-un ritm accelerat. In valoare, ratele de crestere de doua cifre au fost observate si pentru produsele noi, mai performante, precum frigiderele frost-free (pana la 50%), masini de spalat eco cu o capacitate mai mare, dar si o penetrare crescuta pentru produsele incorporabile, ce reprezinta 16% din vanzarile de electrocasnice mari”, se arata in raport.

In ceea ce priveste electrocasnicele mici, cele mai remarcabile performante sunt ale aspiratoarelor si ale storcatoarelor de fructe si legume.

Sectorul IT a inregistrat o crestere

Sectorul IT a inregistrat o crestere de 4%, comparativ cu al treilea trimestru al anului trecut, insumand 103 milioane de euro.

Conform datelor GfK, desktop-urile sunt singurele produse care au scazut – acestea avand astfel un impact de incetinire a ritmului de crestere al sectorului. In cadrul acestuia, monitoarele si perifericele au continuat sa se dezvolte. Pentru segmentul de calculatoare portabile, desktop replacements, computing tablets si lichidarile de stoc pentru netbook-uri au generat vanzari mai mari. Pe de alta parte, din cauza preturilor ridicate, laptopurile ultra thin si laptopuri convertibile nu au reusit sa creasca in vanzari. Cresterea segmentului de tablete a fost incetinita semnificativ din cauza erodarii pretului, ca efect al lansarii mai multor produse cu pret scazut.

Fata de aceeasi perioada a anului trecut, piata de imprimante, multifunctionale si consumabile a inregistrat o usoara scadere de 0,6%, ajungand la 14 milioane de euro in iulie-septembrie. In cadrul pietei produselor laser, multifunctionalele au avut o rata de crestere de doua cifre, contrabalansand ratele de scadere ale produselor de printare cu cerneala.

Din categoria consumabilelor, tonerele au avut o evolutie pozitiva, in timp ce cartusele cu cerneala au scazut.

Sectorul foto si-a continuat trendul negativ si in al treilea trimestru din 2014, scaderea fiind de aproape 20%, pana la 7 milioane de euro, comparativ cu aceeasi perioada a anului 2013. Desi rata de scadere a incetinit pentru camerele foto compacte, camerele cu lentile interschimbabile nu au contribuit cu mult la valoarea pietei foto.

“Chiar daca mai mult de o treime din valoarea acestui segment este in continuare data de produse cu un pret mai mic de 100 de euro, acestea sunt afectate de popularitatea smartphone-urilor. Este greu de imaginat ca sezonul sarbatorilor de iarna va da o perspectiva pozitiva segmentului foto. Totusi este probabil ca D-SRL-urile ce au avut o rata de scadere de o cifra pana acum sa inregistreze o evolutie pozitiva in ultimul trimestru al anului 2014”, mentioneaza GfK.

In primele noua luni, piata de bunuri de folosinta indelungata a insumat 1,29 miliarde euro, in crestere cu 13,7%.

GfK Temax este un indicator utilizat de GfK pentru a monitoriza pietele bunurilor de folosinta indelungata. Rezultatele sunt bazate pe studiile desfasurate regulat pe panelul de retail al GfK, care cuprinde date de la peste 425,000 de puncte de vanzare la nivel mondial.

 

Sursa: www.business24.ro

 

Alimentele preferate ale romanilor

Pâinea, legumele şi fructele sunt cel mai des întâlnite alimente proaspete în coşul de cumpărături al românilor, iar cei mai mulţi bani sunt cheltuiţi pentru carne, legume şi mezeluri, potrivit unui studiu GfK.

“Alimentele proaspete sunt prezente în 2 din 3 coşuri şi reprezintă 38% din totalul cheltuielilor dedicate consumul casnic pentru produse de larg consum. Cel mai des, în coşul de cumpărături al românilor se regăsesc pâinea, legumele şi fructele” , se arată în raportul institutului de cercetare de piaţă. ... citeste mai mult

 

Notice: Undefined index: url_condition in /home/research/public_html/wp-content/plugins/pixel-caffeine/includes/class-aepc-pixel-scripts.php on line 340

Notice: Undefined index: url_condition in /home/research/public_html/wp-content/plugins/pixel-caffeine/includes/class-aepc-pixel-scripts.php on line 341