ResearchRomania.ro

You are here: Home / Archives for financiar

Cercetare: Mediul offline, încă preferat de peste jumătate dintre români pentru achiziția serviciilor financiare

Scris de pe

Asigurările și vignetele reprezintă cele mai cumpărate produse din mediul online românesc, relevă un studiu recent.

Când vine vorba de servicii financiare cumpărate online, peste jumătate dintre românii utilizatori de internet (54%) se mențin conservatori, preferând încă un contact direct în vederea achiziției acestui tip de servicii, arată un studiu.

“Asigurările și vignetele sunt cele mai achiziționate servicii financiare online din ultimele 6 luni, în cazul primei categorii fiind înregistrat un procent de 18%, iar în cel de-al doilea – 12%”, afirmă Julien Zidaru, Managing Partner EXACT Business Solutions. Așa cum era de așteptat, în cazul ambelor categorii de asigurari, principalul target este reprezentat de bărbați. ... citeste mai mult

 

Cercetare: Directorii financiari privesc cifrele macro cu reţinere

Scris de pe

Pe fundalul şomajului în scădere şi a celei mai mari creşteri a PIB din Europa Centrală şi de Est, directorii financiari din ţara noastră apreciază drept pozitiv climatul de afaceri actual, însă se concentrează mai mult asupra consolidării afacerilor decât asupra extinderii, potrivit celei de-a noua ediţii a Deloitte CFO Survey.

Farrukh Khan, Partener şi lider Deloitte CFO Survey în România, a declarat: “Studiul din acest an indică faptul că directorii financiari prezenţi în România apreciază climatul actual de business, după traversarea unor perioade mai dificile, însă privesc în viitor cu reţinere. Este evident că lipsa lor de entuziasm în ce priveşte viitorul se leagă mult de volatilitatea fiscală şi legislaţia imprevizibilă”.

Studiul analizează diverse aspecte precum perspectiva economică, mediul de afaceri, costul pentru companii, previziuni financiare şi digitalizare.

Potrivit studiului, 60% dintre directorii financiari consideră climatul fiscal şi cadrul de reglementare drept instabile, astfel că riscurile pe care sunt dispuşi să şi le asume sunt limitate.

Cu toate că digitalizarea se află pe agenda tuturor, studiul a revelat că gradul de informare referitor la impactul şi beneficiile pe care le poate aduce este scăzut în rândul directorilor financiari.

Potrivit sursei citate, studiul a relevat faptul că:
– 66% dintre directorii financiari estimează că PIB va continua să crească în 2018;
– 91% dintre directorii financiari cred că inflaţia va creşte în 2018, lucru care se estimează că va genera creşteri ale dobânzilor şi probleme cu finanţarea afacerilor;
– 59% dintre directorii financiari consideră că instabilitatea economică şi fiscal reprezintă cele mai mari riscuri pentru afaceri în 2018;
– 90% dintre directorii financiari estimează creşterea cheltuielilor cu forţa de muncă;
– 85% dintre directorii financiari cred că nu este un moment bun pentru asumarea de riscuri;
– 90% dintre directorii financiari estimează un nivel constant al activităţii de M&A;
– 48% dintre directorii financiari sunt de părere că finanţarea internă este cea mai atractivă sursă de finanţare, 36% – împrumuturi bancare şi doar 27% – fonduri europene;
– 34% dintre directorii financiari estimează o creştere a profitabilităţii în următoarele 12 luni, în timp ce 37% estimează că profotabilitatea va rămâne neschimbată;
– 68% dintre directorii financiari sunt activ implicaţi în strategia privind digitalizarea companiilor;
– 49% dintre directorii financiari cred că rolul lor este foarte bine pregătit pentru creşterea digitalizării;
– 66% dintre directorii financiari cred că departamentele financiare ar trebui să aibă cunoştinţe privind automatizarea proceselor pentru a face faţă cerinţelor privind digitalizarea;
– doar 10% dintre directorii financiari sunt de părere că organizaţiile lor sunt avansate în RPA;
– 37% dintre directorii financiari estimează economii între 10-40% ca urmare a utilizării RPA, iar 35% estimează economii sub 10%.

Sursa: bursa.ro

 

Studiu: 16% dintre români intenţionează să-şi folosească economiile dacă rămân fără bani

Scris de pe

O proporţie de 16% dintre respondenţii români ai unei cercetări sociologice comparative desfăşurate de recuperatorul de creanţe “Kruk” au afirmat, întrebaţi ce ar face dacă s-ar afla în situaţia de a rămâne fără bani, că intenţionează să-şi folosească economiile pentru a face faţă situaţiei.

În acelaşi timp, ajutorul familiei şi deschiderea în a solicita sprijinul acesteia pentru a trece peste greutăţile financiare, este soluţia la care intenţionează să apeleze 12% dintre români.

Aproximativ 11% dintre germani ar proceda la fel, în timp ce majoritatea, 29%, şi-ar folosi economiile pentru a ieşi din impas. De asemenea, tot de economii s-ar folosi şi 27% dintre italieni în situaţia în care ar avea datorii de achitat.

Aproximativ 20% dintre români şi-ar informa creditorul despre schimbarea situaţiei fianciare şi ar încerca să negocieze valoarea ratelor lunare, comparativ cu un procent de numai 13% dintre germani sau 9% dintre italieni, care ar face acest lucru.

Studiul, realizat în octombrie 2016 de “Kruk” în Polonia, România, Cehia, Slovacia, Germania, Italia şi Spania, ţări unde grupul desfăşoară operaţiuni, a cuprins mai multe topicuri de cercetare legate de atitudinea europenilor faţă de problema datoriilor. Acesta a reliefat asemănări, dar şi diferenţe între populaţiile ţărilor menţionate, se arată într-un comunicat al recuperatorului de creanţe, citat de Ziarul Bursa.

Potrivit studiului, cea mai des folosită metodă de a face faţă pierderii lichidităţilor financiare este aceea de a recurge la economiile proprii. Aceasta se aplică mai ales în ţările mai bogate, precum Italia şi Germania. Polonezii au menţionat această soluţie mai puţin frecvent, cel mai probabil datorită faptului că economiile lor sunt mai degrabă mici.

Pe de altă parte, ei şi-au declarat intenţia de a folosi avantajele unui instrument financiar, precum eşalonarea actualei datorii în rate, alternativă mai frecvent menţionată, peste media europeană. De asemenea, au fost mai dispuşi să ceară ajutor prietenilor şi familiei. Soluţia amiabilă de rezolvare a problemelor financiare, prin contactarea creditorului şi eşalonarea datoriei în rate, este cea mai frecvent menţionată acţiune la care ar recurge persoanele cu datorii din ţările incluse în studiu. Pe de altă parte, italienii (25%) şi cehii (19%), într-un procentaj peste media europeană, au menţionat, însă, că ar prefera să evite contactul cu creditorii. Aurora Liiceanu, cercetător în psihologie şi scriitor, a afirmat, citată în comunicat: “Este nevoie de o determinare susţinută pe termen lung în a avea un mod de viaţă echilibrat şi responsabil. Astfel, importanţa planificării bugetului şi a economisirii, în mod constant, a unor sume cât de mici, determină crearea unui mecanism mental care poate genera încredere în propriile forţe, pentru a putea depăşi situaţiile financiare neprielnice”.

Sursa: Ziaruldeiasi.ro

 

Studiu: De ce îşi lansează românii un start-up?

Scris de pe

Microsoft a realizat un studiu destinat sectorului companiilor mici si mijlocii, considerat cel mai dinamic al economiei continentului (99% dintre afacerile europene sunt IMM-uri, iar 85% dintre angajații de pe teritoriul UE lucrează în cadrul acestora).

Studiul, la care au participat 13.000 de IMM-uri din 19 țări europene – inclusiv țara noastră, care a fost reprezentată de 500 de respondenți -, ilustrează caracteristicile definitorii ale activității afacerilor mici și mijlocii, dar și atitudinea acestora în raport cu schimbările economice și tehnologice.

De ce își lansează românii un startup?

Motivele personale rămân adesea foarte importante în preferințele românilor de a pune bazele unei mici afaceri. 49% dintre românii participanți la studiu, cel mai ridicat procent de respondenți, spun că au făcut acest pas din dorința de a se simți mai în siguranță atunci când vine vorba de propriul viitor.

Tot 49% dintre români spun că au întemeiat o afacere pentru a-și găsi un echilibru mai bun între viața personală și cea profesională, mult peste media europeană de 31% și mai mult de dublu față de procentul respondenților provenind din țări cu o puternică tradiție antreprenorială (Germania, Danemarca sau Belgia).

Segmentul afacerilor mici și mijlocii este unul privit favorabil în România – cel puțin comparat cu țările din jur. 31% din respondenții români consideră că munca într-un IMM le-a adus avantaje financiare – cu 12 puncte procentuale mai mult decât media europeană a studiului, aflându-se pe locul doi după Polonia conform acestor răspunsuri. România este urmată de țări din regiune precum Ungaria, unde doar 21% din respondenți au menționat avantajele financiare drept beneficiu al activității într-un IMM, de Cehia, unde 18% dintre intervievați au aceeași opinie, dar și de Slovacia – aici, media respondenților care au optat pentru același răspuns fiind de 12%.

Atitudinea pozitivă a românilor față de afacerile mici și mijlocii se regăsește și în numărul extrem de mic – 3% dintre respondenți – care nu au reușit să numească nici un aspect pozitiv al acestora, comparat cu procente de doua cifre înregistrate în țările din restul Europei.

Studiul a atins și aspectele mai puțin pozitive ale activității dintr-un IMM. La nivel european, 34% dintre intervievați au indicat stresul ca fiind principalul factor negativ. În România, 43% dintre participanți au ales această variantă, ocupând locul doi în clasament, după Turcia. La polul „relaxat” al clasamentului se află Olanda, cu doar 22 de procente.

Optimism, dar și o lipsă de structură

În ciuda acestui factor, în ceea ce privește încrederea în viitor, atitudinea pozitivă a respondenților din România a depășit media europeană de 59% – pe plan local, 78% dintre respondenți sunt optimiști în ceea ce privește viitorul. Primul loc din acest clasament este ocupat de Olanda, cu 79% dintre angajați și proprietari de afaceri încrezători în viitorul lor. La polul opus este Grecia, unde 70% dintre respondenți se declară pesimiști cu privire la viitor, urmată de Turcia, totuși cu numai 39% sentiment negativ.

Afacerile mici și mijlocii nu pornesc întotdeauna cu un plan de business bine stabilit. Concret, România se află în top 3 țări care nu întocmesc niciun plan de afaceri, cu un procent de 25%. Turcia este țara fruntașă în ceea ce privește planificarea.

Tehnologizarea în afaceri

La nivel european, o părere unanim acceptată, care a înregistrat cote înalte de răspuns, este aceea potrivit căreia tehnologia aduce flexibilitate unei afaceri. Tot la capitolul impact pozitiv al tehnologiei în afaceri, peste 90% dintre respondenții Greciei, României sau Kazahstanului consideră că tehnologia îi ajută să economisească timp, comparat cu o medie mult mai ponderată a respondenților din Olanda, Suedia sau Germania, unde media se situează în jurul valorii de doar 60%.

Întrebați ce semnifică procesul de digitalizare prin prisma afacerilor lor, respondenții din România au ales reducerea „muncii cu hârtii” ca principal efect al acestui proces – aproape 40% dintre ei. Pe locurile doi și trei s-au aflat mobilitatea crescută a muncii și posibilitatea unei analize mai eficiente a datelor de piață prin instrumentele pe care transformarea digitală le pune la dispoziție.

Comparat cu restul țărilor incluse în studiu, România are deopotrivă cei mai mulți antreprenori care declară că folosesc în mod regulat aceeași tehnologie acasă și la birou, dar și cei mai mulți (44%) care spun că deciziile de tehnologie sunt o componentă regulată a afacerii lor. Prin contrast, din Danemarca, țara cu cel mai ridicat indice DESI (Digital Economy and Society Index, realizat de Comisia Europeană), doar 17% au răspuns același lucru.

În ceea ce privește modul în care IMM-urile interacționează cu clienții, România se situează aproape de media europeană pe patru din cinci categorii de interacțiune analizate (email, portal de e-commerce, discuții față în față, via telefon) și peste media europeană atunci când vorbim de o interacțiune cu clienții via social media.

Sursa: Start-up.ro

 

Studiu: 38% dintre români ar lăsa un robot să ia decizii financiare pentru ei atât timp cât pot respinge alegerea acestuia

Scris de pe

Majoritatea europenilor, australienilor și americanilor nu ar lăsa un robot să ia o decizie financiară pentru ei, potrivit unui sondaj realizat de banca olandeză ING. 

Cele mai multe persoane dispuse să își lase banii pe mâna roboților sunt în Turcia și România, unde 40%, respectiv 38%, ar lăsa un sistem informatic să aleagă o investiție, atât timp cât au dreptul să respingă alegerea acestuia.

La nivel global, doar un sfert dintre persoanele care au participat la sondaj sunt de acord ca roboții să facă alegeri financiare, chiar dacă decizia finală aparține unei persoane.

În SUA, 27% din respondenți ar accepta ca un robot ia decizii de natură financiară pentru ei, la nivel european procentul fiind de 26%.
În ceea ce privește varianta ca un robot să ia o decizie financiară care nu necesită aprobarea clientului sau a unei persoane, 91% dintre respondenți resping, la nivel global, această idee.

Roboții se situează în urma consilierilor financiari umani, prietenilor și internetului în ceea ce privește încrederea clinților de a lua o decizie financară în funcție de opinia acestora, potrivit raportului International Survey Mobile Banking 2017 al ING.

În România, 38% dintre respondenți ar apela la opinia unui consilier financiar-bancar, 13% la internet, 17% la familie și prieteni și 13% la un program informatic dacă ar avea de luat o decizie financiar. Studiul ING a inclus 15.000 de respondenți 13 țări din UE, cărora li se adaugă SUA și Australia.
Sursa: Profit.ro

 

Cercetare: Mulți români nu înțeleg noțiuni de bază din domeniul financiar

Scris de pe

Jumătate dintre români iau credite fără o minimă cercetare de piață, iar doar 40% ştiu ce înseamnă card de debit şi creditul bancar. Datele sunt îngrijorătoare şi denotă faptul că populaţia nu are o educaţie financiară. Asociația Română a Băncilor cere Ministerului Educației ca aceasta să devină o materie obligatorie în școli, informează B1 TV. 

Asociația Română a Băncilor trage un semnal de alarmă şi arată că puțini români înțeleg noțiuni de bază precum modul în care se calculează o dobândă, diferența dintre un cont curent și unul de economii sau ce este o dobândă anuală efectivă.

Potrivit unui studiu efectuat de ARB, 66% dintre români nu ştiu clar termeni precum rambursare anticipată sau dobândă anuală efectivă, iar 75% nu știu ce este descoperirea de cont.

49% dintre repondenți au luat un credit de la bancă fără să se uite și la alte oferte, în timp ce 70% au făcut același lucru în cazul unui card de cumpărături.

Doar 60% dintre români ştiu de cardul de debit și creditul bancar.

În aceste condiţii, cei de la ARB au decis să propună ca educația financiară să devină o materie obligatorie în școli. ... citeste mai mult

 

Deși România este una dintre țările sărace din UE, satisfacția față de calitatea vieții este peste medie

Scris de pe

România a avut o creştere economică în ultimii ani peste media europeană, iar estimările pentru acest an sunt la fel de optimiste. Dar creşterea Produsului Intern Brut, ca şi ceilalţi indicatori macroeconomici, sunt doar cifre, care ne dau o imagine asupra întregii ţări şi a întregii economii, nu şi asupra calităţii vieţii. Desigur, nivelul de trai se poate măsura şi în câte kilograme de carne ne putem cumpăra din salariu, dar importante sunt şi aşteptările populaţiei faţă de ce îţi permite venitul lunar să faci. Este o diferenţă majoră între o persoană care estimează că va petrece un concediu de trei săptămâni în străinătate şi una care speră la o săptămână în ţara proprie. Dacă aşteptările fiecăruie se realizează, ambele vor fi mulţumite.

Aşa se poate explica de ce la indicatorul „satisfacţia generală a vieţii“, calculat de Eurostat în toate statele membre ale Uniunii Europene, România are 7,1 puncte dintr-un maximum de zece, cu un procent de 63,75% din populaţie care declară că avem un nivel mediu de satisfacţie, 19,7% îl consideră ridicat, iar 16,7% scăzut. Spre comparaţie, media UE la acest indicator este de 7,1 puncte, cu un maxim de 8 puncte în Danemarca, Finlanda şi Suedia şi un minim de 4,8 puncte în Bulgaria. Cu alte cuvinte, trăim la fel de bine ca majoritatea europenilor din Vest şi nu mult sub cele mai dezvoltate economii.
La capitolul „satisfacţie financiară“ avem un punctaj de 6,2 din zece, în condiţiile în care venitul net echivalat în medie anuală este de 2.315 euro. Media UE la acest capitol este de 6 puncte, cu un minim în Bulgaria de 3,7 şi un maxim în Danemarca şi Suedia de 7,6. Aici se observă cel mai bine discrepanţa majoră dintre percepţia proprie asupra vieţii şi a veniturilor necesare şi cifrele brute; cu 2,315 euro România este pe ultimul loc la venituri în UE, media fiind de 16.101 euro, iar maximul este înregistrat de Luxemburg cu 35.270 euro.

 

Studiu: 38% dintre bănci susţin că este din ce în ce mai greu să ţină sub control frauda financiară

Scris de pe

=&0=&

Studiul a arătat că 41% din companii au implementat o soluţie de securitate cibernetică in-house, iar 45% se bazează pe o soluţie de la banca lor, pentru a face faţă riscurilor. În acelaşi timp, 46% din companii au implementat fie doar parţial o soluţie împotriva fraudei financiare, fie nu au implementat nimic. Dintre organizaţiile financiare, doar 57% au o soluţie de securitate anti-fraudă specializată.

Rezultatele mai arată că aproximativ jumătate dintre companiile care îşi desfăşoară activitatea în domeniul plăţilor electronice folosesc soluţii care nu sunt specializate şi care, conform statisticilor, dau un procentaj mare de alarme fals pozitive.

Folosirea incorectă a unor sisteme de securitate poate duce şi la blocarea tranzacţiilor, avertizează realizatorii sondajului. În plus, trebuie remarcat că problemele de funcţionare a plăţilor pot determina pierderea clienţilor şi, implicit, a profitului, adaugă aceştia.

 

Creşterea plăţilor electronice, evoluţia tehnologică şi schimbarea priorităţilor au forţat companiile să crească eficienţa proceselor de business pe parcursul ultimilor ani.

„În multe cazuri, au reuşit acest lucru prin implementarea unor sisteme electronice care să interacţioneze cu furnizorii şi clienţii. Plăţile electronice de toate tipurile au devenit omniprezente astăzi şi este practic imposibil pentru companii să evite orice fel de plată electronică”, avertizează Kaspersky Lab şi B2B International.

Nivelul fraudelor online creşte direct proporţional cu numărul tranzacţiilor online, 50% din organizaţiile de servicii financiare intervievate fiind de părere că frauda financiară online este în creştere.

Sursa: Mediafax