Sursa: diacaf.com ... citeste mai mult

 

Studiu: WhatsApp este cea mai populară aplicaţie de mesagerie instant pentru Android, la nivel global

Potrivit unui studiu ce a vizat utilizatorii de Android din 187 ţări, WhatsApp este cea mai populară aplicaţie de mesagerie instant din lume, preferată de 55.6% dintre cei chestionaţi. Totuşi, printre cele 109 ţări unde WhatsApp este favorit nu se numără şi România, posesorii de telefoane şi tablete cu Android din ţara noastră preferând în schimb Facebook Messenger.

De aceeaşi părere mai sunt şi utilizatorii din Bulgaria, Ungaria, Slovacia, Polonia, Lituania, Estonia, Norvegia şi Portugalia. Din afara Europei, mai preferă Facebook Messenger utilizatorii din Statele Unite şi Canada, Australia şi Noua Zeelandă, Madagascar şi unele ţări africane.

WhatsApp este însă lider de necontestat în America de Sud, majoritatea ţărilor africane, Rusia, Kazahstan, India, Pakistan, Turcia, Arabia Saudită, respectiv unele ţări europene ca Spania, Italia, Germania, Merea Britanie, Finlanda, Austria, Scoţia şi Turcia.

Deloc surprinzător, în China este folosit serviciul WeChat, satelit reţelei de socializare Weibo şi supus cenzurii exercitată discreţionar de autorităţile locale.

Popular mai ales în Europa de Est, Viber este programul de mesagerie preferat în Republica Moldova, Belarus şi Ucraina, unde este prezent pe 65% dintre telefoanele cu sistem Android.

Rămas favorit doar într-o singură ţară, clientul de mesagerie BBM oferit de BlackBerry este folosit în Indonezia de 87.5% dintre utilizatorii de Android. La capitolul diverse merită menţionat Line – folosit în Japonia şi Tailanda, Telegram – folosit mai ales în Iran şi KakaoTalk – folosit în Coreea de Sud.

Sursa: mediafax

 

Studiu: Statutul profesorilor din România este cel mai scăzut din Europa

România ocupă ante-penultimul loc în lume şi ultimul loc în Europa în ceea ce priveşte indexul global al statutului profesorilor în societate, potrivit unei cercetări realizate de Fundaţia Romanian Business Leaders (RBL) şi D&D Research.

Indexul este generat în baza locului ocupat de învăţători şi profesori în topul ocupaţiilor, a nivelului salariului, a încrederii profesorilor în a le recomanda propriilor copii să devină profesori şi a evaluării respectului acordat profesorilor de către elevi.

Potrivit studiului, părinţii îi consideră pe profesori la fel de importanţi precum medicii, dar profesorii se poziţionează singuri pe ultimele locuri (11-12 din 13), alături de bibliotecari. „O majoritate relativă a respondenţilor consideră actul de educaţie drept o prestaţie de servicii publice oarecare, în vecinătatea funcţionarului public. Nu o văd ca pe o meserie de vocaţie care ar trebui remunerată în funcţie de performanţă şi să se bucure nu numai de încredere, ci şi de respectul cuvenit altor meserii de vocaţie, precum cea de doctor”, a declarat Dragoş Neacşu, membru al consiliul director al RBL şi CEO Erste Asset Management.

Studiul arată că astăzi, în România, meseria de profesor este indezirabilă. Jumătate dintre profesorii care au participat la studiu spun că nu şi-ar încuraja proprii copii să devină profesori. În acelaşi timp, doar o treime dintre părinţi nu şi-ar direcţiona copiii să urmeze o carieră în învăţământ.

În privinţa salariilor, 86% dintre părinţii care au participat la studiu consideră că salariile profesorilor sunt prea mici şi că şi-ar dori ca salariile la intrarea în învăţământ să crească cu 75-100%. „Un profesor bun va forma bine toţi copiii, indiferent de dotările clasei, programa şcolară sau numărul de copii din clasă. Creşterea salariului de intrare în sistemul de învăţământ la un nivel de 2.500-3.000 lei net (sumă care ar reflecta creşterea de 75-100% a salariilor din prezent – n.r.) va face ca venitul unui profesor debutant să fie competitiv pe piaţa muncii şi să atragă tineri cu vocaţie în sistemul de educaţie românesc. Astfel, munca profesorilor performanţi va fi cu adevărat valorizată de societate”, a declarat Măriuca Talpeş, membru al consiliul director al RBL şi manager Intuitext.

Cu toate că legea nr. 1/2011 prevede ca România să aloce anual minim 6% din PIB pentru educaţie, procentul a sărit cu puţin de 4% doar de două ori din 1990 până în prezent. În bugetul României pentru 2018, procentul alocat educaţiei este de sub 3%, iar cifrele comparative ale Eurostat arată că, în 2014, România era singura ţară din Uniunea Europeană care aloca sub 3% din PIB acestui domeniu, în condiţiile în care media europeană depăşea cinci procente din PIB.

Potrivit studiului Futureof Jobs Report, publicat de World Economic Forum (WEF) în 2016, 65% din copiii care intră astăzi în sistemul de învăţământ vor face la locul de muncă activităţi care astăzi nu există. Peste 80% din slujbele anilor 2015-2025 cer competenţe STEM (Ştiinţe, Tehnologie, Inginerie şi Matematică), potrivit estimărilor National Science Foundation din 2014.

Sursa: Business Magazin

 

Studiu: Economiile europene rămân în urmă la investiţiile de capital, periclitând creşterea viitoare

Europa rămâne în urmă faţă de media mondială în ceea ce priveşte investiţiile de capital în resursele firmelor şi în infrastructura publică din economiile sale, periclitând perspectivele viitoare de creştere, arată un nou studiu al UHY, reţeaua internaţională a companiilor independente care oferă servicii de contabilitate şi consultanţă fiscală.

Potrivit UHY, ţările europene au cunoscut, în medie, o scădere a investiţiilor de capital de 5,5% pe ultimii cinci ani*, ajungând la numai 187 miliarde USD în 2015 (ultimele date disponibile). În schimb, media mondială a crescut cu 21,1%, ajungând la 364,2 miliarde USD pe aceeaşi perioadă.

UHY arată că un nivel crescut al investiţiei de capital indică faptul că firmele vizează extinderea capacităţii de producţie, îmbunătăţirea productivităţii sau abordarea de noi pieţe prin deschiderea de noi puncte de lucru. Un asemenea nivel crescut reflectă şi sprijinul acordat de guverne creşterii economice prin îmbunătăţirea legăturilor de transport, a capacităţii de generare de electricitate şi a altor elemente vitale de infrastructură de care firmele depind în activitatea lor.

Studiul UHY a analizat „formarea brută de capital” – sau investiţia de capital – din 41 de mari economii ale lumii, măsurând tendinţele pe o perioadă de cinci ani şi comparând nivelurile investitiilor cu Produsul Intern Brut (PIB) al fiecărei economii.

Formarea brută de capital ia în calcul cheltuielile pe active precum sistemele informatice, echipamente şi utilaje noi şi investiţiile de stat în proiecte de infrastructură. Studiul UHY compară formarea brută de capital cu PIB pentru a pune investiţiile în context, raportându‑le la mărimea economiei unei ţări.

Şi ţările G7 au înregistrat o rată de creştere mai lentă decât media mondială, majorând investiţiile de capital cu o medie de 11,1% pe o perioadă de cinci ani. Totuşi, suma medie investită de economiile G7 rămâne substanţială – la peste 1 trilion USD în 2015 (sau 20,7% din PIB).

China şi SUA conduc detaşat

În vârful clasamentului, China conduce detaşat, majorând investiţiile de capital cu 73%, la valoarea de 5 trilioane USD, echivalentul a 45% din PIB. UHY arată că nivelurile extrem de ridicate ale investiţiilor din China ultimilor ani au contribuit la creşterea economică solidă, care rămâne relativ ridicată, înregistrând o valoare de 6,9% în 2015**.

În paralel cu o gamă largă de proiecte publice majore de infrastructură, care contribuie la creşterea productivităţii şi a competitivităţii, firmele chinezeşti îşi extind rapid capacităţile de producţie pentru a ţine pasul cu cererea de bunuri, a investi în inovaţie şi a-şi consolida poziţia pe piaţa mondială.

UHY adaugă că, după ce China a înregistrat volume semnificative de investiţii de capital în ultimul deceniu, guvernul ia acum măsuri pentru a începe să orienteze ţara în direcţia unei economii bazate pe consum.

Bernard Fay, Preşedintele UHY, comentează: „Investiţiile de capital sunt vitale în pregătirea terenului pentru creşterea economică, aşa că Europa nu‑şi poate permite să rămâna în urmă.”

„La ora actuală, economiile europene riscă să fie depăşite atât de economiile în curs de dezvoltare, cât şi de alte economii dezvoltate. Deşi în numeroase economii dezvoltate ale lumii capacitatea de a investi a firmelor şi a Statului a fost afectată de recesiune, există un contrast puternic între relativa lipsă de investiţii din Europa şi activitatea din SUA, care s‑a menţinut mult mai viguroasă.”
Companiile din numeroase economii în curs de dezvoltare s-au înscris pe o traiectorie de creştere alocând mai mult capital în proiecte de investiţii, pe masură ce se pregătesc să acapareze o cotă mai mare de piaţă sau să îşi amelioreze avantajul competitiv. China a deschis drumul şi multe ţări îi calcă pe urme.

”După o recesiune severă care a durat 4 ani, România şi-a reluat ciclul economic de creştere în 2013. Acesta nu este însoţit decât de o majorare firavă a investiţiilor de capital vis-a-vis de creşterea economică, cu doar 1% în ultimii 5 ani, preferata stimulării consumului. Dinamica, totuşi, pozitivă, a investiţiilor se datorează în exclusiviatate sectorului privat (sectorul public a contribuit negativ). Credem că, pentru investitorii de capital, la fel de important ca deciziile pe care guvernele le iau, sunt şi deciziile pe care administraţiile le promit, dar se abţin să le ia, atât timp cât periclitează creşterea economică de durată. Cu alte cuvinte, predictabilitatea şi stabilitatea sunt critice pentru ceea ce va urma. Acest lucru în condiţiile în care creşterea economică a atins acum un vârf de 5,7% (în primul trimestru din 2017), iar continuarea ei fie va fi determinată de un aflux de investiţii în condiţii de stabilitate şi predictabilitate, fie nu va fi deloc, motorul consumului fiind supra-turat”, afirmă Camelia Dobre, managing partner UHY Audit CD.

Economiile din zonele Asia-Pacific şi America de Sud prezintă niveluri crescute de investiţii de capital

UHY adaugă că mai multe ţări din Asia şi din America de Sud ocupă poziţii bune în clasamentul investiţiilor de capital. Bangladeshul a înregistrat cea mai mare creştere totală în formarea brută de capital pe cinci ani, investiţiile din 2015 fiind cu 86,2% mai ridicate decât în 2010 (56,4 mld. USD – adică 27,3% din PIB).

UHY precizează că Bangladeshul investeşte masiv în domenii precum generarea de electricitate, ceea ce a determinat ca aproape 80% din populaţie să aibă acces la curent electric, faţă de numai 47% în 2009. Aceasta va aduce mari beneficii firmelor.

Potrivit unui comunicat remis 9am, în America Centrală şi de Sud, Guatemala, Uruguayul, Peru şi Argentina s-au înregistrat creşteri ale investiţiilor de capital peste media mondială în ultimii cinci ani analizaţi.

Hugo Gubba, de la firma uruguayana UHY Gubba & Asociados, membră a UHY, declară: „Creşterea investiţiilor de capital din Uruguay a fost determinată atât de înmulţirea proiectelor publice, care includ posibilitatea asocierii în participaţiune între public şi privat, cât şi de o varietate de stimulente fiscale recente.”

„Scutirile de taxe aprobate în ultimii ani sunt menite să încurajeze investiţiile de afaceri într‑o multitudine de domenii – de la construcţii, generarea de electricitate şi turism la agricultură, biotehnologii şi centre de asistenţă telefonică.” ... citeste mai mult

 

Studiu: Este acceptabil sa piratezi, daca nu ai optiuni legale

Un studiu publicat recent de Biroul de Proprietate Intelectuala al Uniunii Europene (WIPO) arata ca 31% dintre cetatenii UE cred ca piratarea pe internet poate fi acceptata atunci cand optiunile legale nu sunt disponibile imediat. In plus respondentii au facut apel clar la producatorii de continut online, 83% dintre ei spunand ca ar prefera sa consume informatii online accesibile din punct de vedere financiar.

Raportul realizat in colaborare cu Deloitte este rezultatul a 26.500 de interviuri cu cetateni din spatiul comunitar, cu varste de peste 15 ani, care infatiseaza un tablou de ansamblu al contextului in care functioneaza afacerile care au legatura cu proprietatea intelectuala.

 

Studiu: 1 din 4 europeni cumpara online saptamanal

Un studiu Mastercard, efectuat in peste 20 de tari din Spatiul Economic European (EEA), a descoperit ca 1 din 4 europeni cu acces la Internet a cumparat produse/servicii online cel putin o data pe saptamana, in 2016, transmite compania, intr-un comunicat de presa. Datele pentru acest studiu au fost compilate din rapoartele interne Global Consumer Tracker, care analizeaza platile din 22 de state din EEA in mod regulat. Complementar, „Masterindex 2017” a folosit si date open source, valabile pentru 2015 – 2016, din „Google Consumer Barometer Survey” si a analizat tendintele privind comertul online transfrontalier din 26 de tari EEA.

„Intelegerea noastra profunda asupra comportamentului digital al europenilor permite Mastercard sa lucreze alaturi de toti partenerii sai din regiune la crearea de produse, solutii si tehnologii care fac viata putin mai simpla. Intr-un mediu digital din ce in ce mai complex, Mastercard construieste solutii care sa ne permita trecerea de la «sa facem» la «facut», intr-o maniera care nu aduce niciun compromis la adresa eficientei si securitatii”, explica in comunicat Cosmin Vladimirescu (General Manager Mastercard Romania).

Studiul „Masterindex despre comertul electronic pan-european si noile tendinte de plata” releva o puternica asimilare a comertului electronic in Europa:

  • comertul online este asteptat sa aiba o crestere de 45% intre 2015 si 2018
  • 90% dintre europeni cumpara ceva online cel putin 1 data/an, 63% – cel putin 1 data/luna
  • britanicii au cel mai mare nivel de cumparaturi online saptamanale (41%), fiind urmati de irlandezi (32%) si germani (30%)
  • Polonia si Lituania au cel mai mare nivel de cumparaturi online zilnice (9%), urmate de Marea Britanie, Spania si Italia (8%)
  • finlandezii (17%), estonienii (16%) si danezii (16%) inregistreaza cea mai mica probabilitate de a cumpara ceva de pe Internet in fiecare saptamana
  • 50% dintre europenii care fac cumparaturi online cumpara imbracaminte si incaltaminte; urmatoarele categorii sunt biletele (34%), produsele electronice (33%) si cartile (31%)
  • 1 din 3 britanici care face e-commerce (33%) cumpara produse alimentare, de doua ori mai multi decat cei mai apropiati vecini ai lor de pe Batranul Continent: olandezii (16%), francezii (15%) si belgienii (13%)
  • 40% dintre greci, irlandezi si norvegieni isi rezerva online excursii la mare distanta (fata de 10% dintre croati)
  • in Finlanda (33%), Suedia (22%) si Norvegia (22%), mai mult de 1 cumparator online din 5 se implica in jocuri de noroc pe Internet
  • metodele preferate de plata online: in Cehia, Germania, Tarile de Jos si Polonia, platile prin sisteme de online banking sunt de doua ori mai populare decat cele efectuate prin carduri; dar in Marea Britanie, Franta, Spania, Irlanda si Italia, cardurile raman cea mai populara modalitate de plata la distanta
  • studiul a vizat si noile metode de plata (portofele digitale, aplicatii bancare, scanare de coduri QR), indicand un puternic potential de crestere, dar gradul de interes exprimat de consumatori nu se suprapune cu utilizarea propriu-zisa; cumparatorii online din Spania se declara, teoretic, cei mai entuziasti in legatura cu portofelele digitale, dar se afla cu mult in urma in ceea ce priveste utilizarea concreta; cei mai multi utilizatori de portofele digitale se afla in Norvegia (20%), Grecia (20%), Polonia (19%) si Belgia (18%)
  • principalul motiv pentru care oamenii nu fac comert online transfrontalier o constituie faptul ca oamenii au optiuni de shopping mai bune la ei in tara (40% dintre repondentii din Finlanda si Polonia care nu cumpara de peste hotare declara ca site-urile din tara lor le indeplinesc asteptarile)
  • cand oamenii decid sa cumpere de peste hotare, aceasta se intampla, cel mai probabil, ca rezultat al unei oferte atractive (40%)
  • cele mai populare produse achizitionate de peste granita sunt imbracamintea, accesoriile si incaltamintea (37%), urmate de carti, muzica, DVD-uri si jocuri video (21%)
  • Romania intra in aceeasi categorie cu Bulgaria, Cehia, Franta, Germania, Ungaria, Lituania, Tarile de Jos, Polonia si Slovacia – in toate aceste tari, mai bine de 2 din 5 cumparatori online (40%) declara ca nu au cumparat niciodata de pe un site din alta tara
  • in schimb, in Austria si Irlanda, aproape 90% dintre cumparatorii online au cumparat de peste hotare cel putin o data in viata; acelasi lucru este valabil si pentru 3 din 5 cumparatori online din Italia, Spania si Marea Britanie
  • ... citeste mai mult

     

    Studiu Eurostat: După o creştere de 30% în şase ani, România a ajuns la o pondere de aproape 75% a gospodăriilor cu acces la internet

    Trei din patru gospodării din România au acces la internet după o creştere de 30% în ultimii şase ani, conform unui studiu Eurostat, în condiţiile în care în 2016 media la nivel european era de 85% din gospodării cu acces la reţeaua de internet de acasă.

    „Între anii 2010 şi 2016, România şi Bulgaria au înregistrat cele mai mari creşteri ale numărului de gospodării cu acces la internet, dar totuşi rămân printre ţările cu cea mai mică pondere din Europa“, se arată în studiul Eurostat.  Un nivel comparabil cu al României al accesului la internet se mai înregistrează în Bulgaria, Grecia şi Lituania, toate cu mai puţin de 75%. La polul opus se află  Luxemburg, Olanda şi Danemarca, unde nouă din zece gospodarii au acces la inter­­net şi unde ratele de creştere în pe­rioa­da 2010-2016 au fost cuprinse între 6% şi 7%.

    Rata celor care nu au folosit niciodată internetul a scăzut cu aproximativ 20% din anul 2010 până în 2016, arată rezultatele pentru Europa. Cu toate acestea, în România şi Bulgaria un sfert din populaţie nu foloseşte internetul. La nivelul Europei, mai mult de un sfert dintre utilizatori fo­lo­sesc internetul zilnic, iar cei mai numeroşi utilizatori fac parte din categoria persoa­nelor cu o educaţie medie sau supe­rioa­ră şi vârste cuprinse între 16 şi 54 de ani. Interne­tul este folosit cel mai adesea pentru trimi­te­rea de e-mail-uri, pentru a căuta informaţii  sau pentru a citi diverse publicaţii.

     

    Sursa: ZF.ro

     

    Notice: Undefined index: url_condition in /home/research/public_html/wp-content/plugins/pixel-caffeine/includes/class-aepc-pixel-scripts.php on line 340

    Notice: Undefined index: url_condition in /home/research/public_html/wp-content/plugins/pixel-caffeine/includes/class-aepc-pixel-scripts.php on line 341