Sursa: diacaf.com ... citeste mai mult

 

Studiu: WhatsApp este cea mai populară aplicaţie de mesagerie instant pentru Android, la nivel global

Potrivit unui studiu ce a vizat utilizatorii de Android din 187 ţări, WhatsApp este cea mai populară aplicaţie de mesagerie instant din lume, preferată de 55.6% dintre cei chestionaţi. Totuşi, printre cele 109 ţări unde WhatsApp este favorit nu se numără şi România, posesorii de telefoane şi tablete cu Android din ţara noastră preferând în schimb Facebook Messenger.

De aceeaşi părere mai sunt şi utilizatorii din Bulgaria, Ungaria, Slovacia, Polonia, Lituania, Estonia, Norvegia şi Portugalia. Din afara Europei, mai preferă Facebook Messenger utilizatorii din Statele Unite şi Canada, Australia şi Noua Zeelandă, Madagascar şi unele ţări africane.

WhatsApp este însă lider de necontestat în America de Sud, majoritatea ţărilor africane, Rusia, Kazahstan, India, Pakistan, Turcia, Arabia Saudită, respectiv unele ţări europene ca Spania, Italia, Germania, Merea Britanie, Finlanda, Austria, Scoţia şi Turcia.

Deloc surprinzător, în China este folosit serviciul WeChat, satelit reţelei de socializare Weibo şi supus cenzurii exercitată discreţionar de autorităţile locale.

Popular mai ales în Europa de Est, Viber este programul de mesagerie preferat în Republica Moldova, Belarus şi Ucraina, unde este prezent pe 65% dintre telefoanele cu sistem Android.

Rămas favorit doar într-o singură ţară, clientul de mesagerie BBM oferit de BlackBerry este folosit în Indonezia de 87.5% dintre utilizatorii de Android. La capitolul diverse merită menţionat Line – folosit în Japonia şi Tailanda, Telegram – folosit mai ales în Iran şi KakaoTalk – folosit în Coreea de Sud.

Sursa: mediafax

 

Studiu: Statutul profesorilor din România este cel mai scăzut din Europa

România ocupă ante-penultimul loc în lume şi ultimul loc în Europa în ceea ce priveşte indexul global al statutului profesorilor în societate, potrivit unei cercetări realizate de Fundaţia Romanian Business Leaders (RBL) şi D&D Research.

Indexul este generat în baza locului ocupat de învăţători şi profesori în topul ocupaţiilor, a nivelului salariului, a încrederii profesorilor în a le recomanda propriilor copii să devină profesori şi a evaluării respectului acordat profesorilor de către elevi.

Potrivit studiului, părinţii îi consideră pe profesori la fel de importanţi precum medicii, dar profesorii se poziţionează singuri pe ultimele locuri (11-12 din 13), alături de bibliotecari. „O majoritate relativă a respondenţilor consideră actul de educaţie drept o prestaţie de servicii publice oarecare, în vecinătatea funcţionarului public. Nu o văd ca pe o meserie de vocaţie care ar trebui remunerată în funcţie de performanţă şi să se bucure nu numai de încredere, ci şi de respectul cuvenit altor meserii de vocaţie, precum cea de doctor”, a declarat Dragoş Neacşu, membru al consiliul director al RBL şi CEO Erste Asset Management.

Studiul arată că astăzi, în România, meseria de profesor este indezirabilă. Jumătate dintre profesorii care au participat la studiu spun că nu şi-ar încuraja proprii copii să devină profesori. În acelaşi timp, doar o treime dintre părinţi nu şi-ar direcţiona copiii să urmeze o carieră în învăţământ.

În privinţa salariilor, 86% dintre părinţii care au participat la studiu consideră că salariile profesorilor sunt prea mici şi că şi-ar dori ca salariile la intrarea în învăţământ să crească cu 75-100%. „Un profesor bun va forma bine toţi copiii, indiferent de dotările clasei, programa şcolară sau numărul de copii din clasă. Creşterea salariului de intrare în sistemul de învăţământ la un nivel de 2.500-3.000 lei net (sumă care ar reflecta creşterea de 75-100% a salariilor din prezent – n.r.) va face ca venitul unui profesor debutant să fie competitiv pe piaţa muncii şi să atragă tineri cu vocaţie în sistemul de educaţie românesc. Astfel, munca profesorilor performanţi va fi cu adevărat valorizată de societate”, a declarat Măriuca Talpeş, membru al consiliul director al RBL şi manager Intuitext.

Cu toate că legea nr. 1/2011 prevede ca România să aloce anual minim 6% din PIB pentru educaţie, procentul a sărit cu puţin de 4% doar de două ori din 1990 până în prezent. În bugetul României pentru 2018, procentul alocat educaţiei este de sub 3%, iar cifrele comparative ale Eurostat arată că, în 2014, România era singura ţară din Uniunea Europeană care aloca sub 3% din PIB acestui domeniu, în condiţiile în care media europeană depăşea cinci procente din PIB.

Potrivit studiului Futureof Jobs Report, publicat de World Economic Forum (WEF) în 2016, 65% din copiii care intră astăzi în sistemul de învăţământ vor face la locul de muncă activităţi care astăzi nu există. Peste 80% din slujbele anilor 2015-2025 cer competenţe STEM (Ştiinţe, Tehnologie, Inginerie şi Matematică), potrivit estimărilor National Science Foundation din 2014.

Sursa: Business Magazin