Sursa: diacaf.com ... citeste mai mult

 

Studiu: WhatsApp este cea mai populară aplicaţie de mesagerie instant pentru Android, la nivel global

Potrivit unui studiu ce a vizat utilizatorii de Android din 187 ţări, WhatsApp este cea mai populară aplicaţie de mesagerie instant din lume, preferată de 55.6% dintre cei chestionaţi. Totuşi, printre cele 109 ţări unde WhatsApp este favorit nu se numără şi România, posesorii de telefoane şi tablete cu Android din ţara noastră preferând în schimb Facebook Messenger.

De aceeaşi părere mai sunt şi utilizatorii din Bulgaria, Ungaria, Slovacia, Polonia, Lituania, Estonia, Norvegia şi Portugalia. Din afara Europei, mai preferă Facebook Messenger utilizatorii din Statele Unite şi Canada, Australia şi Noua Zeelandă, Madagascar şi unele ţări africane.

WhatsApp este însă lider de necontestat în America de Sud, majoritatea ţărilor africane, Rusia, Kazahstan, India, Pakistan, Turcia, Arabia Saudită, respectiv unele ţări europene ca Spania, Italia, Germania, Merea Britanie, Finlanda, Austria, Scoţia şi Turcia.

Deloc surprinzător, în China este folosit serviciul WeChat, satelit reţelei de socializare Weibo şi supus cenzurii exercitată discreţionar de autorităţile locale.

Popular mai ales în Europa de Est, Viber este programul de mesagerie preferat în Republica Moldova, Belarus şi Ucraina, unde este prezent pe 65% dintre telefoanele cu sistem Android.

Rămas favorit doar într-o singură ţară, clientul de mesagerie BBM oferit de BlackBerry este folosit în Indonezia de 87.5% dintre utilizatorii de Android. La capitolul diverse merită menţionat Line – folosit în Japonia şi Tailanda, Telegram – folosit mai ales în Iran şi KakaoTalk – folosit în Coreea de Sud.

Sursa: mediafax

 

Studiu: Statutul profesorilor din România este cel mai scăzut din Europa

România ocupă ante-penultimul loc în lume şi ultimul loc în Europa în ceea ce priveşte indexul global al statutului profesorilor în societate, potrivit unei cercetări realizate de Fundaţia Romanian Business Leaders (RBL) şi D&D Research.

Indexul este generat în baza locului ocupat de învăţători şi profesori în topul ocupaţiilor, a nivelului salariului, a încrederii profesorilor în a le recomanda propriilor copii să devină profesori şi a evaluării respectului acordat profesorilor de către elevi.

Potrivit studiului, părinţii îi consideră pe profesori la fel de importanţi precum medicii, dar profesorii se poziţionează singuri pe ultimele locuri (11-12 din 13), alături de bibliotecari. „O majoritate relativă a respondenţilor consideră actul de educaţie drept o prestaţie de servicii publice oarecare, în vecinătatea funcţionarului public. Nu o văd ca pe o meserie de vocaţie care ar trebui remunerată în funcţie de performanţă şi să se bucure nu numai de încredere, ci şi de respectul cuvenit altor meserii de vocaţie, precum cea de doctor”, a declarat Dragoş Neacşu, membru al consiliul director al RBL şi CEO Erste Asset Management.

Studiul arată că astăzi, în România, meseria de profesor este indezirabilă. Jumătate dintre profesorii care au participat la studiu spun că nu şi-ar încuraja proprii copii să devină profesori. În acelaşi timp, doar o treime dintre părinţi nu şi-ar direcţiona copiii să urmeze o carieră în învăţământ.

În privinţa salariilor, 86% dintre părinţii care au participat la studiu consideră că salariile profesorilor sunt prea mici şi că şi-ar dori ca salariile la intrarea în învăţământ să crească cu 75-100%. „Un profesor bun va forma bine toţi copiii, indiferent de dotările clasei, programa şcolară sau numărul de copii din clasă. Creşterea salariului de intrare în sistemul de învăţământ la un nivel de 2.500-3.000 lei net (sumă care ar reflecta creşterea de 75-100% a salariilor din prezent – n.r.) va face ca venitul unui profesor debutant să fie competitiv pe piaţa muncii şi să atragă tineri cu vocaţie în sistemul de educaţie românesc. Astfel, munca profesorilor performanţi va fi cu adevărat valorizată de societate”, a declarat Măriuca Talpeş, membru al consiliul director al RBL şi manager Intuitext.

Cu toate că legea nr. 1/2011 prevede ca România să aloce anual minim 6% din PIB pentru educaţie, procentul a sărit cu puţin de 4% doar de două ori din 1990 până în prezent. În bugetul României pentru 2018, procentul alocat educaţiei este de sub 3%, iar cifrele comparative ale Eurostat arată că, în 2014, România era singura ţară din Uniunea Europeană care aloca sub 3% din PIB acestui domeniu, în condiţiile în care media europeană depăşea cinci procente din PIB.

Potrivit studiului Futureof Jobs Report, publicat de World Economic Forum (WEF) în 2016, 65% din copiii care intră astăzi în sistemul de învăţământ vor face la locul de muncă activităţi care astăzi nu există. Peste 80% din slujbele anilor 2015-2025 cer competenţe STEM (Ştiinţe, Tehnologie, Inginerie şi Matematică), potrivit estimărilor National Science Foundation din 2014.

Sursa: Business Magazin

 

Studiu: Economiile europene rămân în urmă la investiţiile de capital, periclitând creşterea viitoare

Europa rămâne în urmă faţă de media mondială în ceea ce priveşte investiţiile de capital în resursele firmelor şi în infrastructura publică din economiile sale, periclitând perspectivele viitoare de creştere, arată un nou studiu al UHY, reţeaua internaţională a companiilor independente care oferă servicii de contabilitate şi consultanţă fiscală.

Potrivit UHY, ţările europene au cunoscut, în medie, o scădere a investiţiilor de capital de 5,5% pe ultimii cinci ani*, ajungând la numai 187 miliarde USD în 2015 (ultimele date disponibile). În schimb, media mondială a crescut cu 21,1%, ajungând la 364,2 miliarde USD pe aceeaşi perioadă.

UHY arată că un nivel crescut al investiţiei de capital indică faptul că firmele vizează extinderea capacităţii de producţie, îmbunătăţirea productivităţii sau abordarea de noi pieţe prin deschiderea de noi puncte de lucru. Un asemenea nivel crescut reflectă şi sprijinul acordat de guverne creşterii economice prin îmbunătăţirea legăturilor de transport, a capacităţii de generare de electricitate şi a altor elemente vitale de infrastructură de care firmele depind în activitatea lor.

Studiul UHY a analizat „formarea brută de capital” – sau investiţia de capital – din 41 de mari economii ale lumii, măsurând tendinţele pe o perioadă de cinci ani şi comparând nivelurile investitiilor cu Produsul Intern Brut (PIB) al fiecărei economii.

Formarea brută de capital ia în calcul cheltuielile pe active precum sistemele informatice, echipamente şi utilaje noi şi investiţiile de stat în proiecte de infrastructură. Studiul UHY compară formarea brută de capital cu PIB pentru a pune investiţiile în context, raportându‑le la mărimea economiei unei ţări.

Şi ţările G7 au înregistrat o rată de creştere mai lentă decât media mondială, majorând investiţiile de capital cu o medie de 11,1% pe o perioadă de cinci ani. Totuşi, suma medie investită de economiile G7 rămâne substanţială – la peste 1 trilion USD în 2015 (sau 20,7% din PIB).

China şi SUA conduc detaşat

În vârful clasamentului, China conduce detaşat, majorând investiţiile de capital cu 73%, la valoarea de 5 trilioane USD, echivalentul a 45% din PIB. UHY arată că nivelurile extrem de ridicate ale investiţiilor din China ultimilor ani au contribuit la creşterea economică solidă, care rămâne relativ ridicată, înregistrând o valoare de 6,9% în 2015**.

În paralel cu o gamă largă de proiecte publice majore de infrastructură, care contribuie la creşterea productivităţii şi a competitivităţii, firmele chinezeşti îşi extind rapid capacităţile de producţie pentru a ţine pasul cu cererea de bunuri, a investi în inovaţie şi a-şi consolida poziţia pe piaţa mondială.

UHY adaugă că, după ce China a înregistrat volume semnificative de investiţii de capital în ultimul deceniu, guvernul ia acum măsuri pentru a începe să orienteze ţara în direcţia unei economii bazate pe consum.

Bernard Fay, Preşedintele UHY, comentează: „Investiţiile de capital sunt vitale în pregătirea terenului pentru creşterea economică, aşa că Europa nu‑şi poate permite să rămâna în urmă.”

„La ora actuală, economiile europene riscă să fie depăşite atât de economiile în curs de dezvoltare, cât şi de alte economii dezvoltate. Deşi în numeroase economii dezvoltate ale lumii capacitatea de a investi a firmelor şi a Statului a fost afectată de recesiune, există un contrast puternic între relativa lipsă de investiţii din Europa şi activitatea din SUA, care s‑a menţinut mult mai viguroasă.”
Companiile din numeroase economii în curs de dezvoltare s-au înscris pe o traiectorie de creştere alocând mai mult capital în proiecte de investiţii, pe masură ce se pregătesc să acapareze o cotă mai mare de piaţă sau să îşi amelioreze avantajul competitiv. China a deschis drumul şi multe ţări îi calcă pe urme.

”După o recesiune severă care a durat 4 ani, România şi-a reluat ciclul economic de creştere în 2013. Acesta nu este însoţit decât de o majorare firavă a investiţiilor de capital vis-a-vis de creşterea economică, cu doar 1% în ultimii 5 ani, preferata stimulării consumului. Dinamica, totuşi, pozitivă, a investiţiilor se datorează în exclusiviatate sectorului privat (sectorul public a contribuit negativ). Credem că, pentru investitorii de capital, la fel de important ca deciziile pe care guvernele le iau, sunt şi deciziile pe care administraţiile le promit, dar se abţin să le ia, atât timp cât periclitează creşterea economică de durată. Cu alte cuvinte, predictabilitatea şi stabilitatea sunt critice pentru ceea ce va urma. Acest lucru în condiţiile în care creşterea economică a atins acum un vârf de 5,7% (în primul trimestru din 2017), iar continuarea ei fie va fi determinată de un aflux de investiţii în condiţii de stabilitate şi predictabilitate, fie nu va fi deloc, motorul consumului fiind supra-turat”, afirmă Camelia Dobre, managing partner UHY Audit CD.

Economiile din zonele Asia-Pacific şi America de Sud prezintă niveluri crescute de investiţii de capital

UHY adaugă că mai multe ţări din Asia şi din America de Sud ocupă poziţii bune în clasamentul investiţiilor de capital. Bangladeshul a înregistrat cea mai mare creştere totală în formarea brută de capital pe cinci ani, investiţiile din 2015 fiind cu 86,2% mai ridicate decât în 2010 (56,4 mld. USD – adică 27,3% din PIB).

UHY precizează că Bangladeshul investeşte masiv în domenii precum generarea de electricitate, ceea ce a determinat ca aproape 80% din populaţie să aibă acces la curent electric, faţă de numai 47% în 2009. Aceasta va aduce mari beneficii firmelor.

Potrivit unui comunicat remis 9am, în America Centrală şi de Sud, Guatemala, Uruguayul, Peru şi Argentina s-au înregistrat creşteri ale investiţiilor de capital peste media mondială în ultimii cinci ani analizaţi.

Hugo Gubba, de la firma uruguayana UHY Gubba & Asociados, membră a UHY, declară: „Creşterea investiţiilor de capital din Uruguay a fost determinată atât de înmulţirea proiectelor publice, care includ posibilitatea asocierii în participaţiune între public şi privat, cât şi de o varietate de stimulente fiscale recente.”

„Scutirile de taxe aprobate în ultimii ani sunt menite să încurajeze investiţiile de afaceri într‑o multitudine de domenii – de la construcţii, generarea de electricitate şi turism la agricultură, biotehnologii şi centre de asistenţă telefonică.” ... citeste mai mult

 

Notice: Undefined index: url_condition in /home/research/public_html/wp-content/plugins/pixel-caffeine/includes/class-aepc-pixel-scripts.php on line 340

Notice: Undefined index: url_condition in /home/research/public_html/wp-content/plugins/pixel-caffeine/includes/class-aepc-pixel-scripts.php on line 341