“In Bucuresti observam prezenta retailerilor up-market (premium) in zone stradale, insa in proximitatea hotelurilor, pentru brand awarness si pentru a se adresa clientilor acestor hoteluri. In egala masura, se remarca dezvoltarea proiectelor de mixed use cu componenta de retail, amplasate la parterul cladirilor de rezidential si de birouri. Acestea deschid timid piata de high street, dar in contextul asigurarii unui acces facil si a unei parcari comune”, a declarat Cristina Toros.

In general, centrele comerciale domina industria de retail din regiune; singura piata din Europa Centrala si de Est, unde segmentul de high street (retail stradal) joaca un rol central, este Praga. In Bucuresti, centrele comerciale au inregistrat, in medie, o crestere a traficului de 3,2% de la an la an, potrivit unui raport CBRE de la jumatatea lui 2019, si o majorare a valorii medii a cosului de cumparaturi de 2,3%. Masurarea cosului mediu nu s-a facut pe baza tranzactiilor propriu-zise, ci luand in calcul traficul, adica numarul de oameni care au tranzitat centrul comercial in perioada de referinta. Astfel, a fost monitorizata tendinta, mai degraba decat nivelul efectiv al cheltuielilor.

Inclinatia romanilor pentru cumparaturi in centre comerciale, mai degraba, decat prin intermediul retailului stradal este evidentiata si de competitia brand-urilor pentru spatii comerciale bine pozitionate in malluri decat pe high street, in pofida faptului ca nivelul chirierii medii in centre comerciale atinge 80 de euro pe mp, comparativ cu o medie de 55 euro pe mp in cazul high street.

In opinia sa, “actualmente zona de high street este atractiva operatorilor de food, specialty coffee sau cu proiecte exclusiviste si noi in proximitatea expansiunii rezidentiale si de birouri. Insa retailerii de acest gen inca se lupta cu spatii neamenajate in arii extinse de cladirii vechi, istorice si degradate, chiar in zonele centrale de interes. Implicarea autoritatilor in crearea unui mix de retaileri adecvat pe strazi si bulevarde asa cum se intampla in malluri ar fi foarte binevenita. Acest lucru probabil implica o schimbare de legislatie, dar si un interes real in a face din strazi atractii turistice, poluri de cumparaturi si surse solide de venituri la bugetul primariilor”.

Ecartul dintre schemele dominante si cele secundare de retail se adanceste in special in Capitala.

Cristina Toros apreciaza ca, in continuare, “diferenta apare in special la nivel de chirii si oferta de spatii comerciale cu adresabilitate catre o gama mai variata de chiriasi. Practic, schemele moderne existente domina piata cu o disponibilitate redusa si cu chirii crescute, fiind acesibile astfel unei anumite game de retaileri”.

Ea mai arat ca “schemele de nivel secundar din punct de vedere putere de cumparare a rezidentilor din proximitate, densitate de rezidential sau birouri, dar si din punct de vedere ancore diferentiatoare in proiecte, raman disponibile chiriasilor de mass market si low market”.

CBRE: 48% din stocul modern de retail, livrat inainte de 2018

“Stocul existent si livrat inainte de 2008 necesita reamenajari pentru a tine pasul cu piata in plina dezvoltare si evident cu cererea consumatorilor care se modifica odata cu schimbarea comportamentului acestora, in special influentat de comertul online. Pentru a primi conceptele noi de magazine, proprietarii trebuie sa asigure un centru comercial in trend cu noile centre comerciale. In general, un centru comercial poate necesita lucrari de renovare o data la circa 10 ani”, adauga Cristina Toros.

Pe de alta parte, multe zone din Capitala dispun de o densitate redusa de segmentul de retail. “Pe zona de nord inca exista disponibilitate pentru dezvoltarea comerciala, insa pretul terenurilor ramane in continuare destul de ridicat si acest lucru ingreuneaza planurile de business ale investitorilor interesati de aceasta zona”, conchide specialistul CBRE