Avalanșa de magazine deschise de către marile companii din retailul alimentar, în ultimii ani, a plasat România între țările cu cea mai rapidă dezvoltare din regiune. Previziunile iau în calcul același ritm și pentru următorii ani.
Mii de locuri de muncă în sute de mii de metri pătraţi de spaţii comerciale şi investiţii de miliarde de euro. Aşa poate fi caracterizată ultima perioadă din retailul românesc. În special cel alimentar. Cei mai mari jucători au pus la punct proiecte care au rivalizat cu cele dezvoltate în ţările punternic industrializate din Europa de Vest. Și nu se vor opri aici. Planurile lor se concentrează acum atât pe oraşele mari, cât şi pe oraşele mici şi mijlocii, acolo unde este, încă, spaţiu şi loc pentru dezvoltare. În paralel, aceştia vor căuta metode care să ţină în frâu concurenţa.
Această explozie de magazine a dus valoare pieţei locale de retail la 40 de miliarde de euro. Cel puţin, aşa arată datele celui mai recent studiu Euler Hermes (liderul global în asigurarea de credit comercial), care scoate în faţă patru mari jucători ce deţin o cotă de 60%: Kaufland, Carrefour, Metro Cash&Carry şi Auchan. De altfel, România este, după Turcia, Rusia, Franţa şi Italia, în topul ţărilor cu creştere de spaţii comerciale: de la 50 la 100 metri pătraţi la mia de locuitori în ultimii patru ani, dar cu mult sub media europeană. În marile oraşe există o creştere a apetitului pentru spaţiile de dimensiuni mari, în timp ce spaţiile stradale rămân în continuare cu un preţ de închiriere ridicat.
Unii retaileri (Profi, Penny, Lidl) continuă să dezvolte reţelele mai degrabă în oraşele mici unde nivelul chiriilor este mai scăzut, potrivit studiului citat. În mod sigur, aceasta va fi o provocare în 2018: concurenţa marilor retaileri pentru spaţiile libere de la periferia acestor oraşe. Statisticile arată că retailul prin lanţurile mari de magazine are o pondere de 62,4% în România (februarie 2017) faţă de 90% în ţările dezvoltate. Comercianţii s-au concentrat mai mult pe deschiderea magazinelor de proximitate şi a magazinelor de format mic. Legislaţia a menţinut pragul obligatoriu de 51% pentru produsele româneşti în sortimentul total de produse. În acest context, retailul are şanse de creştere cu o concentrare în oraşele mai mici (cu mai puţin de 100.000 de locuitori), unde deocamdată comerţul este reprezentat de magazinele stradale. De asemenea, regiunile mai puţin dezvoltate (Moldova) sunt vizate de comercianţi precum Lidl, care a anunţat extinderea în această zonă, mai arată datele Euler Hermes. Mai mult ca sigur, aceste linii de dezvoltare vor fi în paralel cu deschiderile din marile oraşe.
”Ne dorim să ne menţinem un ritm alert de expansiune, aşa că plănuim să deschidem zece noi magazine şi vom continua investiţiile în modernizări. Până la finalul anului financiar 2017 (adică până în februarie 2018), o să mai deschidem magazine în Bucureşti, Buzău şi Satu Mare. Pentru 2018 am decis să alocăm un buget de 200 de milioane de euro pentru investiţii în expansiune şi modernizarea reţelei actuale. Acesta este un buget de aproape două ori mai mare faţă de anul anterior”, spune Valer Hancaş, Director Corporate Affairs şi Comunicare, Kaufland România. În 2017, compania a deschis patru magazine, în Cluj, Craiova, Braşov şi Lugoj.
Și retailerul Profi intenţionează să deschidă, anul acesta, ”cel puţin tot atâtea magazine câte au fost deschise în 2017”, adică aproape 200, în timp ce investiţiile vor fi de aproximativ 50 de milioane de euro, potrivit reprezentanţilor companiei. Astfel, compania Profi Rom Food se va apropia, în 2018, de 900 de unităţi, fiind reţeaua cu cel mai extins număr de magazine, la nivel naţional. Și Carrefour, Mega Image, Auchan, Lidl sau Penny vor continua, în 2018, să-şi dezvolte reţeaua de magazine, cu accent pe diversificarea produselor şi pe online.
Aşa că, pe lângă abordarea de a îmbunătăţi aspectele magazinelor, comercianţii se concentrează şi pe dezvoltarea magazinelor online şi oferirea de modalităţi de plată alternative. Potrivit Euler Hermes, în sectorul alimentar există mult loc pentru creştere şi pe acest segment: Carrefour, Metro şi Selgros au deja platforme online, oferindu-le bunuri clienţilor printr-un parteneriat cu Bringo – platformă locală de livrare. Cât despre plăţile online, o cotă de 6-7% din comenzile online sunt plătite tot sub această formă. Ținând cont de o astfel de tendinţă, magazinele vor trebui să îmbunătăţească platformele de comerţ electronic, oferind alternative durabile pentru cumpărături şi plăţi online şi mijloace de livrare rapidă şi uşoară. Comercianţii de talie internaţională au accelerat această dezvoltare în 2017 (şi pe care o vor continua în 2018) cu Mega Image, Kaufland şi Cora.
Totuşi, până astăzi, afacerile retailerilor din online nu au mers foarte bine. La întrebarea de ce, primul răspuns al reprezentanţilor din piaţă se referă la decizia de cumpărare care, în cazul alimentelor, funcţionează diferit decât pentru îmbrăcăminte, cărţi sau alte produse nealimentare: în faţa rafturilor, cu zecile de branduri prezentate în ambalaje colorate strident, consumatorii schimbă rapid lista şi se declară învinşi, pun la grămadă în coş mult mai multe produse decât stabilizeră iniţial. Și, mai nou, aceştia şi-au (re)activat obiceiul de „a se plimba“ prin magazin, de a încerca produse noi, o plăcere pe care nu o pot experimenta în mediul online.
Nici marii jucători de retail DIY (Do-It-Yourself) nu s-au oprit din transformări, în ultimii ani şi nici nu dau semn că se vor opri, în următorii. „Piaţa locală de bricolaj a înregistrat un număr semnificativ de tranzacţii, care au fost generate de decizii strategice de intrare sau ieşire din piaţa de profil din România. Kingfisher şi-a făcut intrarea prin achiziţia în 2013 a retailerului Bricostore, prin intermediul Brico Depot. La rândul său, Adeo a intrat în România prin Leroy Merlin în 2014, când a achiziţionat afacerile Baumax, ca urmare a deciziei acestora din urmă de a ieşi din piaţa românească. De asemenea, Praktiker România a fost achiziţionată în 2014 de către familia Susli, tranzacţie generată de decizia grupului german de a ieşi din piaţa locală şi a restructurării grupului“, spune George Ureche, Director Tranzacţii, PwC România. Astăzi, Dedeman, Arabesque, Bricostore, Praktiker şi Hornbach sunt printre cele mai mari nume din piaţa românească de bricolaj, primele două fiind deţinute de antreprenori locali. Dacă ne uităm la ultimele cifre publicate pe ministerul Finanţelor, Dedeman se detaşează considerabil de restul companiilor din TOP 5, cu un rulaj de peste 5,2 miliarde de lei în 2016 şi un profit net de peste 713 milioane de lei.
Analizând toată piaţa de retail, studiul Retailers’ METRICS demonstrează că principalele companii din domeniu au deschis cu 18% mai puţine magazine în România în 2017, faţă de anul anterior, însă aşteaptă afaceri mai mari, în medie, cu 11,3%. „Cu o creştere medie a cifrei de afaceri de 11,3% şi 524 de magazine noi, 2017 a fost un nou an favorabil pentru piaţa locală de retail, chiar dacă rezultatul este sub nivelul consemnat în 2016. Astfel, 2017 a fost un an în care retailerii au continuat să îşi optimizeze reţelele, ceea ce a însemnat inclusiv mutări şi închideri de magazine“, a declarat Cristi Moga, Research Consultant în cadrul Cushman & Wakefield Echinox. Studiul companiei a analizat ritmul de expansiune şi evoluţia cifrei de afaceri ale unui număr de 99 de companii de retail care operează magazine sub 120 de branduri din domeniile FMCG, Fashion, Electro-IT, Cosmetice, Articole Sportive, Încălţăminte, Magazine pentru Copii, Bijuterii, Restaurante şi Cafenele, Home & Deco şi Librarii. Companiile analizate aveau la finalul anului 2016 un număr total de 4.534 de magazine şi o cifra de afaceri de 12,2 miliarde de euro, după un an cu rezultate foarte bune, în care au fost deschise 640 de magazine noi, în timp ce cifra de afaceri a crescut cu 15,6%.
Sursa: www.capital.ro