Cercetare: Peste 3,6 milioane de români intenționează să se mute

Aproximativ 3,6 milioane de români intenționează să se mute în următorii cinci ani. Dar nu în străinătate, așa cum se întâmpla până acum câțiva ani, ci în orașe precum București, Cluj-Napoca, Brașov sau Timișoara. 

Un studiu realizat de Banca Mondială arată că cei care vor să se mute în alt oraș sunt tineri cu vârsta medie de 35 de ani, educați și cu venituri mari.

Peste 3,6 milioane de români intenționează să se mute, potrivit unui raport al Băncii Mondiale. Dar nu în alte state, ci în alte orașe mari din țară. 15% dintre cei întrebați au spus că vor să se mute în Cluj-Napoca iar alți 15 % dintre participanții la sondaj au indicat Bucureștiul ca oraşul lor preferat.

... citeste mai mult

 

Studiu: Patru din zece tineri ar alege ca prim loc de muncă o multinațională

Prietenii, părinții, consilierul de carieră și specialistul în HR sunt principalii influențatori ai unui tânăr în alegerea unui loc de muncă, relevă un studiul EY România, „Barometrul încrederii angajaților în companii 2017”, din care mai reiese că doar 7% dintre angajați consideră că sunt recompensați corect la locul de muncă, iar 80% din generația Z își dorește stabilitate.

În alegerea primului loc de muncă, generația Z (tinerii cu vârsta până în 21 de ani) din România are cea mai mare încredere în recomandările angajaților actuali ai unei companii. La distanță de un singur punct procentual (48%), se situează sfatul mamei, urmat de cel al consilierului în carieră și de cel al specialistul în recrutare al companiei. Profesorii se situează doar pe locul al șaptelea în răspunsurile milenialilor români la această întrebare, în timp ce, la nivel global, ei sunt în top trei „influenceri” în ceea ce privește alegerea angajatorului, arată rezultatele studiului EY România.

... citeste mai mult

 

Studiu: România va avea cu aproape 1,5 milioane de tineri mai puţin în 2060

Populaţia preşcolară şi şcolară a României (0 – 23 ani) este anticipată să scadă de la aproape 3,6 milioane de persoane din perioada 2015-2016, la 3,1 milioane de persoane în 2030 şi la 2,1 milioane în 2060, în contextul în care procesul de îmbătrânire s-a adâncit de la an la an, potrivit INS. În acest fel, dacă se păstrează scăderea demografică, vor fi cu 1,5 milioane de tineri mai puţin ca în 2016.

Vârsta medie a depăşit pragul de 40 ani, atingând nivelul de 41,5 ani la 1 ianuarie 2016. Procesul de îmbătrânire demografică s-a adâncit an de an, remarcându-se scăderea ponderii persoanelor din grupa de vârstă 0-14 ani şi creşterea ponderii populaţiei vârstnice (de 65 ani şi peste), fenomen evidenţiat prin indicele de îmbătrânire demografică, care a crescut de la 80,2 (la 1 ianuarie 2003) la 112,1 persoane vârstnice la 100 de persoane tinere (la 1 ianuarie 2016), precizează Institutul Naţional de Statistică (INS) într-un comunicat transmis marţi cu ocazia zilei mondiale a populaţiei.

... citeste mai mult

 

Cercetare: Cat de mult folosesc tinerii romani economia de tip sharing si cea circulara

Apar din ce in ce mai multe idei de afaceri care au la baza economia de tip sharing, printre care Uber si Airbnb – cele mai cunoscute in acest moment in Romania.

Conceptul de sharing devine atat de atragator incat in alte tari s-a dezvoltat in multe alte categorii de servicii, ca de exemplu AirDnD care inseamna sa imparti cina cu alte persoane in conditiile in care gatesti mai mult. 
Discutand cu milenarii romani, 15-34 de ani, se pare ca aceste business-uri care includ ideea de sharing sunt sustinute de o mentalitate intalnita din ce in ce mai des, si anume aceea de a folosi inteligent bunurile/serviciile pe care le ai la dispozitie. Milenarului roman incepe sa ii placa “sa se foloseasca” de bunurile altora dar nu este inca dispus sa imprumute bunurile lui altora.
Studiul realizat de Exact si Wave Tree0 arata ca tinerii romani incep sa se raporteze din ce in ce mai mult la genul acesta de concept, incepand sa foloseasca produse/servicii folosite anterior sau puse la dispozitie de altii. Daca folosirea casei, masinii altora cu imprumut este un comportament din ce in ce mai intalnit printre tineri, atunci cand vine vorba de a pune ei la dipozitie bunurile lor, reticentele sunt mai mari. Tinerii imprumuta inca de la generatiile anterioare ideea de a fi proprietar: de a avea casa ta, masina ta, toate aceste bunuri avand o incarcatura emotionala mare, fiind indicatori ai statusului si ai succesului personal si de aceea, cu greu pot fi puse la dispozitia altora.
Deschiderea catre economia de tip sharing la tineri este cu atat mai mare cu cat veniturile si nivelul de educatie sunt mai mari. Aceasta deoarece odata cu cresterea statusului social, apare si un nivel mai mare de expunere la aceste concepte in alte tari, culturi: tinerii experimenteaza mai mult, considera experientele mai importante decat bunurile materiale detinute. Din discutiile cu tinerii reiese ca legatura emotionala cu propriile bunuri se diminueaza cu cat creste statusul social (educatie si venit).
Modalitatea de transport de tip Uber, un serviciu cu un awareness si utilizare din ce in ce mai mari printre tineri.
42% dintre tinerii din Bucuresti au calatorit cu Uber, facand cunostinta cu aceasta solutie de transport datorita recomandarilor prietenilor – o modalitate de promovare folosita foarte mult de tineri – si, de asemenea, alte stiri pe care le-au accesat online. Aceasta solutie de ride sharing este atragatoare prin: sistemul online elegant si transparent de plata: “Primesc email cu traseul, cu detaliile calatoriei, evaluare sofer si stiu de la inceput cat o sa coste cursa in functie de cat e de aglomerat”, serviciu bun cu clientii si de asemenea, expunerea la trendurilor din exterior.

... citeste mai mult

 

Studiu: În Iaşi, volumul căutărilor pentru locuri de munca a scăzut față de anul 2016

Departamentul de analiză din cadrul IT Depot, care se adresează mediului de afaceri prin furnizarea de echipamente hardware, a realizat o cercetare de piaţă cu privire la forţa de muncă disponibilă în judeţele ţării. Astfel, dintr-un total de 515.900 de persoane apte pentru munca în acest judeţ în anul 2014, 54,3% dintre acestea lucrau efectiv, fie într-un job full time sau part time. Cifrele din studiul realizat cu sprijinul platformei B2B IT Depot arată că judeţul Iaşi este situat pe a 39-a poziţie în clasamentul judeţelor cu cea mai mare rată de ocupare a resurselor umane. În acest top, pe primele poziţii se află Caraş-Severin, Alba, Gorj şi Salaj.

... citeste mai mult

 

Studiu: Sărăcia şi lipsa locurilor de muncă sunt cele mai acute probleme ale României

Sărăcia, condiţiile oferite de sistemul medical şi lipsa locurilor de muncă reprezintă problemele sociale care trebuie să aibă prioritate pe lista domeniilor care necesită rezolvare, potrivit unui studiu realizat de EXACT Cercetare şi Consultanţă şi compania WaveTreeZero.

Potrivit studiului, 75% din români consideră că problemele sociale ce ţin de sărăcie, precum lipsa locurilor de muncă în anumite zone, acces limitat la educaţie în zonele sărace şi condiţiile oferite de sistemul medical românesc sunt cele care trebuie să aibă prioritate pe lista domeniilor care necesită rezolvare.

... citeste mai mult

 

Cercetare: Tinerii din generatia Millennials sunt ingrijorati in privinta viitorului

Generatia Y este ingrijorata de nesiguranta generata de conflicte si pesimista cand vine vorba de viitor, arata un studiu realizat de Deloitte. Anul 2016, marcat de atacurile teroriste din Europa, de Brexit si de alegerile prezidentiale controversate din Statele Unite, a zdruncinat increderea acestei generatii, care se arata mai interesata de stabilitatea locului de munca in anul 2017. 

  • Crimele, coruptia, conflictele armate si tensiunile politice ii nelinistesc pe tineri, principalul motiv de neliniste al tinerilor din Generatia Y

Pesimismul generatiei Y arata o schimbare a prioritatilor personale, iar daca in urma cu patru ani schimbarile climatice si deficitul de resurse erau principalele preocupari ale generatiei Y, anul acesta, crimele, coruptia, conflictele armate si tensiunile politice ii nelinistesc pe tineri, afectandu-le atat viata personala, cat si cea profesionala.

... citeste mai mult

 

Studiu: Doar doi din zece români folosesc internetul pentru a face cumpărături

Românii se află pe ultimul loc în ceea ce priveşte frecvenţa cu care cumpără online bunuri şi servicii, arată un studiu al Eurostat. Doar doi din zece utilizatori români cu vârste cuprinse între 16 şi 75 de ani au făcut cumpărături online în anul 2016, în timp ce opt din zece utilizatori din Marea Britanie, Danemarca şi Germania au comandat online bunuri şi servicii în aceeaşi perioadă. Pe primul loc în Europa în achiziţia de bunuri şi servicii se află Marea Britanie, 85% dintre utilizatorii de internet bri­tanici obişnuind să facă shopping online. De asemenea, şi în ţări precum Germania, Danemarca, Luxemburg, Olanda şi Franţa s-au înregistrat ponderi de peste 70%. La celălalt pol, cu cea mai mică pondere după România, se află Bulgaria şi Cipru. În ultimele 12 luni din 2016, în România peste trei milioane de persoane au cumpărat cel puţin o dată online bunuri şi servicii, cum ar fi articole vestimentare, arti­cole pentru casă, bilete de vacanţă sau cărţi. Numărul ro­mânilor care cum­pără online a cres­cut cu 7% în ultimii patru ani, după ce, în 2012, doar două milioane de români foloseau internetul în acest scop. La nivelul Europei, apropximativ 200 de milioane de utilizatori au făcut tranzacţii online în ultimele 12 luni ale anului 2016. Per total, numărul cumpărătorilor online este în creştere, cei mai activi cumpărători din mediul online fiind tinerii între 16 şi 24 de ani şi persoanele cu vârste între 25 şi 54 de ani (în proporţie de aproape 70%). Hainele şi articolele sportive au fost cele mai cumpărate produse la nivelul UE, acestea au avut o pondere de 61%. Totodată, biletele de vacanţă (52%), biletele la diverse evenimente culturale (38%) şi cărţile (33%) s-au aflat printre alegerile cumpărătorilor europeni, mai arată rezultatele studiului. În perioada 2012-2016, ponderea cumpărătorilor online la nivelul UE a crescut de la 59% la 69%. Singura ţară care nu a cunoscut o creştere în perioadă menţionată a fost Malta, unde ponderea celor care au făcut cumpărături online a scăzut cu 3% în 2016 faţă de 2012. Un sfert dintre utilizatorii de internet fac shopping online măcar o dată pe lună, existând chiar persoane care comandă online şi de trei-patru ori pe lună (aproape 10%), arată datele pentru Europa. Sursa: ZF.ro
 

Studiu: Ce salarii își doresc românii

La mijloc de carieră, românii visează la salarii duble faţă de cele medii pe ţară, care bat înspre o mie de euro. Bărbaţii cer simţitor mai mult decât femeile. Sunt, însă, dispuşi să lucreze pe bani mai puţini tinerii abia ieşiţi de pe băncile facultăţii, care au nevoie să adune experienţă. Asta rezultă dintr-un studiu, pe care l-a citit în detaliu Eugen Rusu.

Aşteptările salariale pe care le au romanii diferă în funcţie de gen, vârstă, studii sau domeniul de activitate. Bărbaţii între 45 şi 54 de ani şi-ar dori să primească lunar peste 4.100 de lei. Cam la aceeaşi sumă visează şi cei de peste 54 de ani. La vârste asemănătoare, femeile au aşteptări mai mici: 3.500-3.800 de lei pe lună.

... citeste mai mult

 

Numărul șomerilor în vârstă de 15-74 ani, estimat pentru luna iunie este de 642.000 persoane în scădere față de luna precedentă

Rata șomajului în forma ajustată sezonier a fost de 7%, la finele lui iunie, cu 0,1 puncte procentuale mai mică față de luna precedentă și cu 0,2 puncte procentuale peste nivelul raportat în iunie 2014, potrivit datelor provizorii ale Institutului Național de Statistică (INS), date vineri publicității.

Numărul șomerilor (în vârstă de 15-74 ani), estimat pentru luna iunie din anul curent este de 642.000 persoane, în scădere față de luna precedentă (646.000 persoane) și în creștere față de aceeași lună a anului anterior (626.000 persoane). Pentru persoanele adulte (25-74 ani), rata șomajului a fost estimată la 5,6% pentru luna iunie 2015 (6,5% în cazul bărbaților și 4,5% în cel al femeilor), spune INS.

... citeste mai mult