Studiu: Numărul companiilor de transport de marfă a crescut în ultimii șase ani cu peste 5.000

Pe fondul creşterii economice şi, implicit, a volumului de marfă, afacerile firmelor furnizoare de serviciilor de transport au avansat semnificativ, depăşind anul trecut nivelul de 47 de miliarde de lei, cu 14 miliarde de lei peste rezultatul din 2012. Numărul companiilor de transport de marfa a crescut de la 28.914 de firme în 2012 la 34.628 de societăţi în 2016.

Transportul rutier de marfă a reprezentat 77,3% (36,3 mld.lei) din totalul afacerilor înregistrate în 2016, în timp ce business-ul din sectorul de depozitare a însemnat 20,8% (9,79 mld.lei).

... citeste mai mult

 

Cercetare: O treime dintre angajaţii de la privat lucrează pentru multinaţionale

O treime dintre angajaţii din sistemul privat românesc, adică circa 1,2 milioane de persoane, lucrează pentru companii cu capital străin, unde câştigă aproape dublu faţă de venitul salarial mediu obţinut în firmele româneşti, potrivit unui studiu realizat de Consiliul Investitorilor Străini în colaborare cu Academia de Studii Economice.

„Companiile cu capital străin cheltuie cu personalul aproape dublu comparativ cu firmele româneşti, dar reuşesc să aibă o productivitate a muncii de două ori mai mare“, spune Alexandra Horobeţ, profesor în cadrul Academiei de Studii Economice (ASE) şi co-autor al studiului.

... citeste mai mult

 

Cercetare: Cât de mult folosesc tinerii români economia de tip sharing şi cea circulară

Apar din ce în ce mai multe idei de afaceri care au la bază economia de tip sharing, printre care Uber şi Airbnb – cele mai cunoscute în acest moment în România.

Conceptul de sharing devine atât de atrăgător încât în alte ţări s-a dezvoltat în multe alte categorii de servicii, ca de exemplu AirDnD care înseamnă să împarţi cina cu alte persoane în condiţiile în care găteşti mai mult. 
Discutând cu milenarii români, 15-34 de ani, se pare că aceste business-uri care includ ideea de sharing sunt susţinute de o mentalitate întâlnită din ce în ce mai des, şi anume aceea de a folosi inteligent bunurile/serviciile pe care le ai la dispoziţie. Milenarului român începe să îi placă “să se folosească” de bunurile altora dar nu este încă dispus să împrumute bunurile lui altora.
Studiul realizat de Exact şi Wave Tree0 arată că tinerii români încep să se raporteze din ce în ce mai mult la genul acesta de concept, începând să folosească produse/servicii folosite anterior sau puse la dispoziţie de alţii. Dacă folosirea casei, maşinii altora cu împrumut este un comportament din ce în ce mai întâlnit printre tineri, atunci când vine vorba de a pune ei la dipoziţie bunurile lor, reticenţele sunt mai mari. Tinerii împrumută încă de la generaţiile anterioare ideea de a fi proprietar: de a avea casa ta, maşina ta, toate aceste bunuri, având o încărcătură emoţională mare, fiind indicatori ai statusului şi ai succesului personal şi de aceea, cu greu pot fi puse la dispoziţia altora.
Deschiderea către economia de tip sharing la tineri este cu atât mai mare cu cât veniturile şi nivelul de educaţie sunt mai mari. Aceasta deoarece, odată cu creşterea statusului social, apare şi un nivel mai mare de expunere la aceste concepte în alte ţări, culturi: tinerii experimentează mai mult, consideră experienţele mai importante decât bunurile materiale deţinute. Din discuţiile cu tinerii, reiese că legătura emoţională cu propriile bunuri se diminuează cu cât creşte statusul social (educaţie şi venit).
Modalitatea de transport de tip Uber, un serviciu cu un awareness şi utilizare din ce în ce mai des printre tineri.
42% dintre tinerii din Bucureşti au călătorit cu Uber, făcând cunoştinţă cu această soluţie de transport datorită recomandărilor prietenilor – o modalitate de promovare folosită foarte mult de tineri – şi, de asemenea, alte ştiri pe care le-au accesat online. Această soluţie de ride sharing este atrăgătoare prin: sistemul online elegant şi transparent de plată: “Primesc email cu traseul, cu detaliile călătoriei, evaluare sofer şi ştiu de la început cât o să coste cursa în funcţie de cât e de aglomerat”, serviciu bun cu clienţii şi, de asemenea, expunerea la trendurile din exterior.

... citeste mai mult

 

Studiu: Banca Națională a României anunță apocalipsa economică: peste 90% din firmele românești vor dispărea în următorii 10 ani

Peste 500.000 de firme își vor închide porțile în următorii zece ani, din cauză că nu pot face față concurenței și altor factori de șoc din piață, potrivit unui studiu al Direcției de Stabilitate Financiară din BNR. Practic, nouă din zece firme active acum în economie vor dispărea. Numai 58 000 de firme, sub 10 la sută din totalul companiilor active din România,  vor mai exista peste 10 ani, potrivit unui studiu al Băncii Naționale, coordonat de Florian Neagu, directorul adjunct al Direcției Stabilitate Financiară din BNR. Acestea formează așa numita masă critică de firme care vor influența viitorul economic al României, alături de entitățile care se vor înființa și care vor putea deveni performante. Din cele 58.000 de firme supraviețuitoare numai 13.100 sunt cu adevărat performante, adică au avut profit mai mulți ani, au grad de îndatorare scăzut, productivitatea muncii peste media națională, au o cotă de piață importantă în sectorul în care activează etc. Vestea proastă este că majoritatea acestor performeri provin din sectoare care nu solicită un grad de inovare sau un nivel de cunoștințe ridicat. ” De exemplu, numărul companiilor performante din sectoarele prestatoare de servicii care presupun un nivel de cunoaștere mai ridicat este de 1 287, în timp ce numărul companiilor din sectoarele cu valoare adăugată mai mică a ajuns la 5 068. Acestea din urmă generează împreună afaceri de două ori mai mari decât firmele din sectoarele mai performante (circa 53 miliarde lei, în decembrie 2015)”, se arată în studiul BNR. Din cauza mentalității managerilor și a puterii economice reduse, doar 134 de companii românești au intrat pe piețele externe, arată studiul BNR. Astfel, investițiile românești peste graniță nu trec de 0,18% din PIB. Cifra este rușinoasă dacă ne comparăm chiar și cu Bulgaria, care a investit de 16 ori mai mult. Campioana zonei este Ungaria cu investiții în afara granițelor care ajung la 130% din PIB. Sursa: Activenews.ro
 

Deși România este una dintre țările sărace din UE, satisfacția față de calitatea vieții este peste medie

România a avut o creştere economică în ultimii ani peste media europeană, iar estimările pentru acest an sunt la fel de optimiste. Dar creşterea Produsului Intern Brut, ca şi ceilalţi indicatori macroeconomici, sunt doar cifre, care ne dau o imagine asupra întregii ţări şi a întregii economii, nu şi asupra calităţii vieţii. Desigur, nivelul de trai se poate măsura şi în câte kilograme de carne ne putem cumpăra din salariu, dar importante sunt şi aşteptările populaţiei faţă de ce îţi permite venitul lunar să faci. Este o diferenţă majoră între o persoană care estimează că va petrece un concediu de trei săptămâni în străinătate şi una care speră la o săptămână în ţara proprie. Dacă aşteptările fiecăruie se realizează, ambele vor fi mulţumite.

... citeste mai mult

 

STUDIU: România ocupă locul 38 din 50 în topul celor mai inovatoare economii ale lumii

Statele nordice domină primele poziții ale Bloomberg Innovation Index, un clasament al economiilor pe baza unor factori precum cheltuielile pentru cercetare și dezvoltare sau concentrarea companiilor de tehnologie deținute de stat, informează Bloomberg.

Cu un scor de 57,06 puncte, România este devansată de țări precum Grecia, locul 30, Cehia, 28, Ungaria, 27 și Polonia, locul 22. România ocupă cea mai bună poziție, locul 14, la indicatorul producție cu valoare adăugată mare, dar se situează pe locul 49 la indicatorul care măsoară procentul din PIB alocat pentru cercetare și dezvoltare. Prima poziție a acestui clasament, care cuprinde 50 de state, este ocupată, la fel ca și anul trecut, de Coreea de Sud, cu un scor total de 89 de puncte, grație poziției de lider mondial la capitolele procent din PIB alocat pentru cercetare și dezvoltare, producție cu valoare adăugată mare și activitatea în domeniul brevetelor. Pe locul secund se situează Suedia, grație îmbunătățirii producției cu valoare adăugată mare, urmată de Germania și Elveția, în timp ce Finlanda a urcat două locuri până pe poziția a cincea, grație creșterii firmelor high-tech. În cazul Suediei, finanțarea guvernamentală, în special pentru firmele mici, a făcut diferența într-o țară dominată de companii multinaționale, a declarat profesorul Asa Lindholm Dahlstrand de la Universitatea din Lund. Accentul pus pe cercetare și dezvoltare a ajutat Suedia să facă față perioadelor economice dificile din ultimii ani. “Există un accent mare pe cercetare și dezvoltare în Suedia. Am văzut ce s-a întâmplat în multe alte țări unde nu au făcut același lucru”, a subliniat Dahlstrand.

... citeste mai mult

 

Studiu: 38% dintre bănci susţin că este din ce în ce mai greu să ţină sub control frauda financiară

Peste o treime (38%) dintre bănci şi organizaţii nu sunt capabile să facă diferenţa între un atac şi activitatea normală a clienţilor, susţinând că este din ce în ce mai greu să ţină sub control frauda financiară, potrivit unui sondaj prezentat miercuri de Kaspersky Lab şi B2B International.

Studiul a arătat că 41% din companii au implementat o soluţie de securitate cibernetică in-house, iar 45% se bazează pe o soluţie de la banca lor, pentru a face faţă riscurilor. În acelaşi timp, 46% din companii au implementat fie doar parţial o soluţie împotriva fraudei financiare, fie nu au implementat nimic. Dintre organizaţiile financiare, doar 57% au o soluţie de securitate anti-fraudă specializată.

... citeste mai mult

 

Evoluţia salariilor în România

Intre 2008-2015, salariul minim brut de baza a crescut de la 500 de lei la 1050 lei. Acest lucru a dus la cresterea medie a salariilor, dar daca ne uitam la grupele de salarii, cei mai mult au avut de castigat cei cu salarii mari, unde ponderea salariatilor s-a dublat. Noua din 10 tineri de pana in 25 de ani castiga sub 1500 de lei brut, la fel ca jumatate din romanii cu varsta de 30-34 de ani.

Barbatii predomina in randul muncitorilor calificati, operatorilor la instalatii, lucratorilor calificati in agricultura, silvicultura si pescuit, membrilor corpului legislativ, ai executivului, inaltilor conducatori ai administratiei publice, conducatorilor si functionarilor superiori, muncitorilor necalificati si a tehnicienilor.

... citeste mai mult

 

De ce economisesc părinții și pe ce cheltuiesc tinerii banii

Aproape o treime dintre românii care economisesc (29%) o fac pentru copii, peste media europeană, de 25%, însă sub cea mondială (34%), preocupările financiare pentru viitor provenind mai degrabă din tradiţie, nu dintr-o programare concretizată în soluţii financiare corecte, potrivit unui studiu Erste.

“Modul de gândire cu privire la susținerea copiilor nu este unul pe termen lung, printr-o investiție care să îl ajute pe copil peste ani. De multe ori, părinții fac eforturi pentru a cumpăra copilului un calculator sau o tabletă. Nu putem vorbi despre o educație financiară modernă, ci mai degrabă de una cu rădăcini în tradiția noastră rurală”, a declarat marţi, într-o conferinţă de presă, Adina Nica, sociolog şi director general al companiei de cercetare Open-I Research.

... citeste mai mult

 

Evoluția activității economice în perioada mai – iulie 2015

Institutul Național de Statistică a anunțat care sunt tendințele în evoluția activității economice în perioada mai – iulie 2015, stabilite în baza răspunsurilor oferite de manageri. Potrivit INS, există o tendinţă de creştere a activităţii din industria prelucrătoare, construcţii şi comerţul cu amănuntul și un trend ascendent al numărului de salariaţi în toate sectoarele economice. În cazul preţurilor în industrie, construcţii , comerţul cu amănuntul şi servicii, managerii prezic o stabilitate.

... citeste mai mult