Studiu: Banca Națională a României anunță apocalipsa economică: peste 90% din firmele românești vor dispărea în următorii 10 ani

Peste 500.000 de firme își vor închide porțile în următorii zece ani, din cauză că nu pot face față concurenței și altor factori de șoc din piață, potrivit unui studiu al Direcției de Stabilitate Financiară din BNR. Practic, nouă din zece firme active acum în economie vor dispărea. Numai 58 000 de firme, sub 10 la sută din totalul companiilor active din România,  vor mai exista peste 10 ani, potrivit unui studiu al Băncii Naționale, coordonat de Florian Neagu, directorul adjunct al Direcției Stabilitate Financiară din BNR. Acestea formează așa numita masă critică de firme care vor influența viitorul economic al României, alături de entitățile care se vor înființa și care vor putea deveni performante. Din cele 58.000 de firme supraviețuitoare numai 13.100 sunt cu adevărat performante, adică au avut profit mai mulți ani, au grad de îndatorare scăzut, productivitatea muncii peste media națională, au o cotă de piață importantă în sectorul în care activează etc. Vestea proastă este că majoritatea acestor performeri provin din sectoare care nu solicită un grad de inovare sau un nivel de cunoștințe ridicat. ” De exemplu, numărul companiilor performante din sectoarele prestatoare de servicii care presupun un nivel de cunoaștere mai ridicat este de 1 287, în timp ce numărul companiilor din sectoarele cu valoare adăugată mai mică a ajuns la 5 068. Acestea din urmă generează împreună afaceri de două ori mai mari decât firmele din sectoarele mai performante (circa 53 miliarde lei, în decembrie 2015)”, se arată în studiul BNR. Din cauza mentalității managerilor și a puterii economice reduse, doar 134 de companii românești au intrat pe piețele externe, arată studiul BNR. Astfel, investițiile românești peste graniță nu trec de 0,18% din PIB. Cifra este rușinoasă dacă ne comparăm chiar și cu Bulgaria, care a investit de 16 ori mai mult. Campioana zonei este Ungaria cu investiții în afara granițelor care ajung la 130% din PIB. Sursa: Activenews.ro
 

Deși România este una dintre țările sărace din UE, satisfacția față de calitatea vieții este peste medie

România a avut o creştere economică în ultimii ani peste media europeană, iar estimările pentru acest an sunt la fel de optimiste. Dar creşterea Produsului Intern Brut, ca şi ceilalţi indicatori macroeconomici, sunt doar cifre, care ne dau o imagine asupra întregii ţări şi a întregii economii, nu şi asupra calităţii vieţii. Desigur, nivelul de trai se poate măsura şi în câte kilograme de carne ne putem cumpăra din salariu, dar importante sunt şi aşteptările populaţiei faţă de ce îţi permite venitul lunar să faci. Este o diferenţă majoră între o persoană care estimează că va petrece un concediu de trei săptămâni în străinătate şi una care speră la o săptămână în ţara proprie. Dacă aşteptările fiecăruie se realizează, ambele vor fi mulţumite.

... citeste mai mult

 

STUDIU: România ocupă locul 38 din 50 în topul celor mai inovatoare economii ale lumii

Statele nordice domină primele poziții ale Bloomberg Innovation Index, un clasament al economiilor pe baza unor factori precum cheltuielile pentru cercetare și dezvoltare sau concentrarea companiilor de tehnologie deținute de stat, informează Bloomberg.

Cu un scor de 57,06 puncte, România este devansată de țări precum Grecia, locul 30, Cehia, 28, Ungaria, 27 și Polonia, locul 22. România ocupă cea mai bună poziție, locul 14, la indicatorul producție cu valoare adăugată mare, dar se situează pe locul 49 la indicatorul care măsoară procentul din PIB alocat pentru cercetare și dezvoltare. Prima poziție a acestui clasament, care cuprinde 50 de state, este ocupată, la fel ca și anul trecut, de Coreea de Sud, cu un scor total de 89 de puncte, grație poziției de lider mondial la capitolele procent din PIB alocat pentru cercetare și dezvoltare, producție cu valoare adăugată mare și activitatea în domeniul brevetelor. Pe locul secund se situează Suedia, grație îmbunătățirii producției cu valoare adăugată mare, urmată de Germania și Elveția, în timp ce Finlanda a urcat două locuri până pe poziția a cincea, grație creșterii firmelor high-tech. În cazul Suediei, finanțarea guvernamentală, în special pentru firmele mici, a făcut diferența într-o țară dominată de companii multinaționale, a declarat profesorul Asa Lindholm Dahlstrand de la Universitatea din Lund. Accentul pus pe cercetare și dezvoltare a ajutat Suedia să facă față perioadelor economice dificile din ultimii ani. “Există un accent mare pe cercetare și dezvoltare în Suedia. Am văzut ce s-a întâmplat în multe alte țări unde nu au făcut același lucru”, a subliniat Dahlstrand.

... citeste mai mult

 

Studiu: 38% dintre bănci susţin că este din ce în ce mai greu să ţină sub control frauda financiară

Peste o treime (38%) dintre bănci şi organizaţii nu sunt capabile să facă diferenţa între un atac şi activitatea normală a clienţilor, susţinând că este din ce în ce mai greu să ţină sub control frauda financiară, potrivit unui sondaj prezentat miercuri de Kaspersky Lab şi B2B International.

Studiul a arătat că 41% din companii au implementat o soluţie de securitate cibernetică in-house, iar 45% se bazează pe o soluţie de la banca lor, pentru a face faţă riscurilor. În acelaşi timp, 46% din companii au implementat fie doar parţial o soluţie împotriva fraudei financiare, fie nu au implementat nimic. Dintre organizaţiile financiare, doar 57% au o soluţie de securitate anti-fraudă specializată.

... citeste mai mult

 

Evoluţia salariilor în România

Intre 2008-2015, salariul minim brut de baza a crescut de la 500 de lei la 1050 lei. Acest lucru a dus la cresterea medie a salariilor, dar daca ne uitam la grupele de salarii, cei mai mult au avut de castigat cei cu salarii mari, unde ponderea salariatilor s-a dublat. Noua din 10 tineri de pana in 25 de ani castiga sub 1500 de lei brut, la fel ca jumatate din romanii cu varsta de 30-34 de ani.

Barbatii predomina in randul muncitorilor calificati, operatorilor la instalatii, lucratorilor calificati in agricultura, silvicultura si pescuit, membrilor corpului legislativ, ai executivului, inaltilor conducatori ai administratiei publice, conducatorilor si functionarilor superiori, muncitorilor necalificati si a tehnicienilor.

... citeste mai mult

 

De ce economisesc părinții și pe ce cheltuiesc tinerii banii

Aproape o treime dintre românii care economisesc (29%) o fac pentru copii, peste media europeană, de 25%, însă sub cea mondială (34%), preocupările financiare pentru viitor provenind mai degrabă din tradiţie, nu dintr-o programare concretizată în soluţii financiare corecte, potrivit unui studiu Erste.

“Modul de gândire cu privire la susținerea copiilor nu este unul pe termen lung, printr-o investiție care să îl ajute pe copil peste ani. De multe ori, părinții fac eforturi pentru a cumpăra copilului un calculator sau o tabletă. Nu putem vorbi despre o educație financiară modernă, ci mai degrabă de una cu rădăcini în tradiția noastră rurală”, a declarat marţi, într-o conferinţă de presă, Adina Nica, sociolog şi director general al companiei de cercetare Open-I Research.

... citeste mai mult

 

Evoluția activității economice în perioada mai – iulie 2015

Institutul Național de Statistică a anunțat care sunt tendințele în evoluția activității economice în perioada mai – iulie 2015, stabilite în baza răspunsurilor oferite de manageri. Potrivit INS, există o tendinţă de creştere a activităţii din industria prelucrătoare, construcţii şi comerţul cu amănuntul și un trend ascendent al numărului de salariaţi în toate sectoarele economice. În cazul preţurilor în industrie, construcţii , comerţul cu amănuntul şi servicii, managerii prezic o stabilitate.

... citeste mai mult

 

Sectorul IT&C contribuie semnificativ la balanta economiei

Economia a crescut cu 1,8% în al treilea trimestru faţă de T2, susţinută de industrie şi IT&C

Produsul Intern Brut a crescut în trimestrul al treilea faţă de precedentele trei luni cu 1,8% în termeni reali, potrivit datelor provizorii ale INS, avansul, uşor sub cel de 1,9% anticipat iniţial, fiind susţinut de industrie şi informaţii şi comunicaţii, în timp ce la nouă luni PIB a urcat cu 2,8%. Ca serie ajustată sezonier, Produsul intern brut estimat pentru trimestrul al treilea a fost de 167,07 miliarde lei preţuri curente, în creştere în termeni reali cu 1,8% faţă de trimestrul anterior şi cu 3% faţă de aceeaşi perioadă din 2013. Ca serie brută, PIB a fost de 183,594 miliarde lei preţuri curente, mai mare cu 3,2% comparativ cu trimestrul III 2013. La nouă luni, Produsul Intern Brut estimat este de 496,298 miliarde lei preţuri curente, în creştere în termeni reali cu 3,1% faţă de perioada corespunzătoare din 2013. Ca serie brută PIB a ajuns la 469,213 miliarde lei, în urcare cu 2,8%, se arată într-un comunicat al Institutului Naţional de Statistică (INS).

... citeste mai mult

 

Evolutia vanzarilor bunurilor nealimentare fata de cele alimentare

Bunurile nealimentare (electrocasnice, mobilă, bricolaj) au fost în acest an “stâlpul” creşterii cifrei de afaceri din comerţ, după un avans de aproape 11% în primele zece luni, însă luna octombrie a adus o inversare de trend în condiţiile în care ritmul de creştere al vânzărilor de alimente l-a depăşit pe cel al bunurilor nealimentare.

Astfel, cifra de afaceri în comerţul de alimente, băuturi şi tutun a crescut în luna octombrie în serie brută cu 9,2% faţă de octombrie 2013, în timp ce bunurile nealimentare au avansat cu 8,7%, potrivit datelor comunicate lunar de Institutul Naţional de Statistică. Comerţul a fost tras în jos de vânzările de carburanţi după ce cifra de afaceri din acest sector a scăzut cu 2,9% faţă de octombrie 2013.

... citeste mai mult

 

România după alegerile prezidențiale 2014

Ziua Națională îi găsește pe români mai  optimiști și mai puțin îngrijorați cu privire la conducerea țării, politică sau economie. Sunt principalele concluzii ale Barometrului Starea Națiunii realizat de Institutul Român pentru Evaluare și Strategie – IRES.

Mai mult de jumătate dintre români (58%) continuă să aprecieze drept bună direcția în care se îndreaptă țara, spre deosebire de sub 25% în septembrie 2014. În același registru se situează și gradul de optimism cu privire la viitor, 55% dintre respondenți afirmă că sunt optimiști și doar 12% se declară pesimiști, iar 32% se declară rezervați.

... citeste mai mult