Studiu: Plăţi digitale in creştere cu 75%. Netopia mobilPay a intermediat peste 7 milioane de tranzacţii electronice, în 2016

Cel mai mare procesator de plăţi electronice de pe piaţă locală, Netopia mobilPay, a intermediat în 2016 peste 7 milioane de tranzacţii electronice, din care 4,2 milioane online, respectiv 3 milioane prin SMS. Compania a înregistrat, astfel, o creştere cu 75% comparativ cu 2015, când a intermedit un total de 4 milioane de plăţi online şi mobile, au anunţat reprezentanţii Netopia.

Potrivit datelor Netopia mobilPay, valoarea integrală a sumelor achitate digital în 2016 a crescut cu aproape 40% comparativ cu anul precedent, cumulând 200 de milioane de euro. În ceea ce priveşte valoarea medie achitată per tranzacţie online, această a fost de 230 de lei, echivalentă cu cea raportată în 2015. Cu toate acestea, au fost şi persoane care au ales să achite sume record pentru diferite produse, servicii sau taxe şi impozite.

... citeste mai mult

 

Cercetare: Optimism la cea mai înaltă cotă din ultimii ani: 1 din 3 angajatori din România intenționează să recruteze personal. Domeniile unde vor fi angajări

32% dintre angajatorii din România doresc să-și mărească numărul de angajați în următorul trimestru, în timp ce 7% au de gând să facă reduceri de personal, se arată într-un studiu  ManpowerGroup privind Perspectivele Angajării de Forță de Muncă, care mai relevă că și 60% din angajatori nu intenționează să facă nici o schimbare de personal.

Cererea mai mare de forță de muncă este în cele două regiuni în care este împărțită Transilvania (Centru și Nord-Vest), care include județe dezvoltate și dinamice precum Cluj, Sibiu sau Brașov, în timp ce Moldova și Oltenia au cea mai slabă ofertă de locuri de muncă.

... citeste mai mult

 

Cercetare: Cifra de afaceri a pieței produselor cosmetice, 5,5 miliarde lei; un român cheltuie 40 de euro anual pe cosmetice

“Din datele preliminarii și luând în calcul creșterea semnificativă a consumului, generată de măsuri de ordin fiscal, 2016 a adus un adevărat record în materie, cifra de afaceri din acest sector depășind 5,5 miliarde lei. Piața românească încă nu și-a atins potențialul maxim, dacă este să raportăm la piețele dezvoltate. În România, potrivit unor statistici realizate de jucătorii din domeniu, consumul de produse cosmetice și de parfumerie este de aproximativ 40 de euro/anual/persoană, în condițiile în care, în Franța, este de 4-5 ori mai mare”, se spune în analiză.

... citeste mai mult

 

Cercetare: Piaţa de factoring a depăşit 4 miliarde de euro anul trecut

Piaţa de factoring a crescut cu peste 10% anul trecut faţă de nivelul din 2015, depăşind 4 miliarde de euro, conform unui studiu efectuat de Asociaţia Română de Factoring ARF şi remis, miercuri, Agerpres.

“Este al treilea an consecutiv când piaţa de factoring se află în creştere. Un element îmbucurător este legat de tipul de clienţi care au accesat acest tip de finanţare, şi anume companiile din segmentul IMM. Acestea şi-au crescut ponderea la 40% în total volume, în condiţiile în care în 2015 ponderea fusese de 29%. Deşi factoringul de import a înregistrat cea mai mare creştere, de 15%, în cifre absolute, cel mai mare volum l-a înregistrat în continuare factoringul intern, cu un plus de peste 300 de milioane de euro faţă de 2015”, a declarat Bogdan Roşu, preşedintele ARF.

... citeste mai mult

 

Studiu Eurostat: După o creştere de 30% în şase ani, România a ajuns la o pondere de aproape 75% a gospodăriilor cu acces la internet

Trei din patru gospodării din România au acces la internet după o creştere de 30% în ultimii şase ani, conform unui studiu Eurostat, în condiţiile în care în 2016 media la nivel european era de 85% din gospodării cu acces la reţeaua de internet de acasă.

„Între anii 2010 şi 2016, România şi Bulgaria au înregistrat cele mai mari creşteri ale numărului de gospodării cu acces la internet, dar totuşi rămân printre ţările cu cea mai mică pondere din Europa“, se arată în studiul Eurostat.  Un nivel comparabil cu al României al accesului la internet se mai înregistrează în Bulgaria, Grecia şi Lituania, toate cu mai puţin de 75%. La polul opus se află  Luxemburg, Olanda şi Danemarca, unde nouă din zece gospodarii au acces la inter­­net şi unde ratele de creştere în pe­rioa­da 2010-2016 au fost cuprinse între 6% şi 7%.

... citeste mai mult

 

Studiu: Lanțurile de retail care încasează sute de milioane de euro anual de la români

Puterea de cumpărare a românilor a crescut anul trecut cu aproape 12% faţă de 2015, lucru care a motivat marile lanţuri de retail să se extindă agresiv. Cei mai mari operatori de hipermarketuri au ajuns anul trecut la 145 de unităţi, marii comercianţi de materiale de construcţii la 80 de magazine, iar cele mai populare branduri de haine au strâns un total de 177 de magazine până la finalul lui 2016, potrivit unui studiu DTZ Echinox.

De departe, Kaufland este cel mai mare operator de hipermarketuri din România. Nemţii aveau 50 de magazine la finalul anului trecut, dublu faţă de următorul clasat, francezii de la Auchan.

... citeste mai mult

 

Studiu britanic: Apartamentele din Bucureşti au printre cele mai rapide rate de amortizare din lume

Bucureştiul ocupă locul zece într-un top al oraşelor lumii în care investiţia într-un apartament cu patru camere se recuperează cel mai rapid prin închirierea în sistem Airbnb. Capitala României depăşeşte în acest sens oraşe cu renume precum Washington D.C. sau Munchen.

Startup-ul londonez Nested, specializat pe servicii imobiliare, a măsurat rentabilitatea investiţiilor imobiliare în 75 de oraşe mari din lume. Compania a analizat mii de tranzacţii de vânzare încheiate în  ultimele şase luni, consultând şi date ale Băncii Mondiale şi HSBC, pentru a determina preţul mediu de vânzare al unui apartament cu patru camere din interiorul oraşelor incluse în clasament. Totodată, brokerii au consultat platformele de închiriere ale agenţilor imobiliari pentru a identifica chiria medie pentru o astfel de proprietate.

... citeste mai mult

 

Studiu GPeC: In 2016, românii au cumpărat online de peste 1,8 miliarde de euro

Potrivit raportărilor și estimărilor principalilor jucători din comerțul electronic românesc împreună cu GPeC, valoarea cumpărăturilor online a depășit pragul de 1,8 miliarde de euro în 2016, cu aproape 30% mai mult decât în 2015, când s-au înregistrat 1,4 miliarde de euro.

Chiar dacă românii au cheltuit mai puțin la fiecare cumpărătură, numărul de tranzacții a crescut: “2016 a păstrat tendința de creștere specifică ultimilor ani, aducând un plus de aprox. 30%  industriei de e-commerce autohtone. Cum spuneam și anul trecut, comerțul electronic este printre puținele industrii românești care crește constant și semnificativ de la an la an”, este de părere Andrei Radu, Founder & CEO GPeC.

... citeste mai mult

 

Studiu: 70% din IMM-urile care gestionează date cred că tehnologia digitală le-a crescut capacitatea de a inova

84% din respondenţii români (lucrători IT din companii mici şi mijlocii) au declarat că se simt pregătiţi să folosească aplicaţiile şi dispozitivele pe care le au la dispoziţie în companie – comparat cu doar 59% în Europa Occidentală. În acelaşi timp însă mai puţine dintre companiile româneşti au un website (55%) sau o zonă online dedicată clienţilor (16%) faţă de media occidentală (69% respectiv 21%). Rezultatele sunt parte a unui studiu IPSOS MORI realizat în 2016, pentru Microsoft, la nivelul companiilor mici şi mijlocii – categorie ce formează aproape 99% din totalul companiilor de pe continent. Studiul a abordat teme legate de folosirea datelor şi a tehnologiilor de ultimă oră pentru a atrage noi clienţi, a creşte productivitatea şi a inova în domeniul de activitate în care activează. În antiteză cu aceste rezultate şi cu profilul respondenţilor (lucrători IT în companii mici şi mijlocii), la nivel general, România se plasează conform DESI pe penultimul loc în UE atunci când vine vorba de competenţe digitale, iar unul dintre factorii care ne ajută să nu ocupăm ultima poziţie poate fi tocmai numărul mare de specialişti IT din economie. Când vine vorba de integrarea tehnologiei în mediul de afaceri, însă, România se plasează pe locul 28 din 28. Un alt aspect relevant potrivit studiului constă în atitudinea pozitivă cu care afacerile româneşti privesc epoca digitală raportat la cele din vestul Europei – respondenţii consideră că tehnologia le va ajuta şi fluidiza deciziile operaţionale şi strategice (79% versus 59%)  sau le va aduce mai multe date relevante despre clienţi (67% VS 53%). În ceea ce priveşte mobilitatea angajaţilor, România are în continuare o rată scăzută faţă de majoritatea statelor europene, 7 din 10 angajaţi declarând că trebuie să fie prezenţi la birou pentru a-şi îndeplini sarcinile de serviciu; totuşi se constată o creştere a flexibilităţii faţă de 2015, când 8 din 10 angajaţi declarau că trebuie să fie prezenţi la birou pentru a-şi îndeplini sarcinile de serviciu. Foarte puţini din cei ce activează în domeniul informaţiei (information workers) simt că tehnologia digitală a avut un impact negativ asupra activităţii lor. Opt din zece (80%) spun că a avut un impact pozitiv asupra abilităţilor lor, trei sferturi confirmă acelaşi impact pozitiv cu privire la capacitatea lor de a inova (75%), cooperarea între echipe (76%) şi motivaţia lor de la locul de muncă (74%). Aceiaşi lucrători din România,  sunt în general de acord că tehnologia le îmbunătăţeşte relaţia cu clienţii şi le permite să îşi dezvolte afacerea. Şapte din zece (71%) sunt de acord că sunt în măsură să rămână conectaţi cu clienţii şi să îşi îmbunătăţească loialitatea clienţilor, în timp ce într-o proporţie similară sunt de acord că tehnologia le permite să construiască relaţii mai bune cu clienţii existenţi (73%). Lucrătorii români din sectorul IT consideră că dezvoltarea de competenţe (49%) şi strategia companiei lor (43%) sunt cele mai mari provocări interne cu care companiile lor se vor confrunta în următoarea perioadă. Două cincimi menţionează, de asemenea, inovarea de noi produse şi servicii (38%), vânzările companiei şi strategia de marketing (38%). Factorii de decizie români (BDMs) estimează că vânzările şi strategia de marketing vor reprezenta  provocările cele mai stringente cu care organizaţia se va confrunta în următoarele 12 luni; trei sferturi (76%) menţionează acest lucru. În acelaşi timp, şi aceştia sunt de acord că dezvoltarea competenţelor angajaţilor (72%) şi strategia companiei (72%) sunt, de asemenea, probleme care cer atenţie specială. 80% din angajaţii chestionaţi în România simt că informaţiile proprii sunt protejate oriunde s-ar afla, comparat cu 67% în vestul Europei . Între manageri, 79% sunt de aceeaşi părere când vine vorba de datele firmei faţă de 58% în Europa occidentală . Dintre aceiaşi manageri, 72% declară că afacerea lor dispune de protecţie avansată a datelor faţă de media vestică de 54%. Pe de altă parte, un raport Microsoft Security arată că ţara noastră are rate de apariţie a riscurilor de securitate consistent superioare mediei mondiale – (31,3% versus 20,8% pentru Q4 2015) şi o medie mai mare de calculatoare detectate ca infectate – (36,4 din 1000 faţă de 16,9 media mondială). Sursa: Businessmagazin.ro
 

Evoluţia salariilor în România

Intre 2008-2015, salariul minim brut de baza a crescut de la 500 de lei la 1050 lei. Acest lucru a dus la cresterea medie a salariilor, dar daca ne uitam la grupele de salarii, cei mai mult au avut de castigat cei cu salarii mari, unde ponderea salariatilor s-a dublat. Noua din 10 tineri de pana in 25 de ani castiga sub 1500 de lei brut, la fel ca jumatate din romanii cu varsta de 30-34 de ani.

Barbatii predomina in randul muncitorilor calificati, operatorilor la instalatii, lucratorilor calificati in agricultura, silvicultura si pescuit, membrilor corpului legislativ, ai executivului, inaltilor conducatori ai administratiei publice, conducatorilor si functionarilor superiori, muncitorilor necalificati si a tehnicienilor.

... citeste mai mult