Studiu: Orășenii cheltuiesc în medie 180 de lei pentru cadourile de 1 și 8 Martie; bijuteriile, dulciurile și cosmeticele, cele mai cumpărate

Orășenii cheltuiesc în medie 180,15 lei pentru cadourile de 1 și 8 Martie, 60% dintre aceștia alocând bugete între 100 și 299 de lei, conform unui studiu realizat de o companie de cercetare de piață, remis luni AGERPRES.

Bugete cuprinse între 100 și 199 lei vor fi alocate de 36,8% dintre orășeni, iar 22,3% dintre ei vor cheltui sume între 200 și 299 lei.

Majoritatea românilor va alege și în acest an să ofere tradiționalele mărțișoare de pus în piept, florile, dar și mărțișoarele sub formă de brățară. Românii din mediul urban vor mai oferi în număr mare și bijuterii, dulciuri sau cosmetice și parfumuri.

... citeste mai mult

 

Românii cheltuie 40% din bani pe mâncare şi 7,7% pe băutură şi tutun

Produsele alimentare şi băuturile nealcoolice au reprezentat, în medie, 40% din consumul gospodăriilor, în 2014, urmate de cheltuielile pentru locuinţă şi de cele pentru băuturi alcoolice şi tutun, potrivit datelor Institutului Naţional de Statistică (INS).

Potrivit datelor din Clasificarea standard pe destinaţii a cheltuielilor de consum (COICOP) realizată de INS, citate de Agerpres, pe locul unu în topul cheltuielilor este mâncarea, pe locul doi – utilităţile pentru locuinţă, iar pe locul trei – tutunul şi băuturile alcoolice.

... citeste mai mult

 

Cheltuielile reprezinta 91% din venituri

Costurile vieţii, reprezentând cheltuielile cu strictul necesar unui trai decent (hrană, întreţinerea locuinţei, transport, impozite şi abonamentul la telefon-TV), topesc 67,5% din banii unei gospodării. La sfârşitul anului 2013, cheltuielile cu strictul necesar consumau 66,4% din total, reiese din datele Anchetei Bugetelor de Familie (ABF), comunicate miercuri de Institutul Naţional de Statistică.

Veniturile medii ale unei gospodării au fost în trimestrul patru al anului trecut de 2.579 de lei pe lună, în scădere destul de abruptă faţă de cele din aceeaşi perioadă a anului 2013, când veniturile totalizau 2.624 de lei.

... citeste mai mult

 

70% din valoarea cosului anual de cumparaturi este reprezentata de alimente

Studiile GfK care monitorizeaza consumul casnic arata o crestere in valoare cu 2% a cosului de cumparaturi pentru produsele FMCG in 2014 fata de 2013. Aceasta crestere a avut ca principal pilon de sustinere frecventa de cumparare mai ridicata.

In majoritatea tarilor din Europa, frecventa de cumparare se afla pe o curba descendenta.
Romania insa nu se aliniaza acestei tendinte, fiind una dintre putinele tari in care frecventa de cumparare este in crestere. Acest lucru vine atat din faptul ca scena de retail modern se dezvolta cu noi magazine si formate de proximitate, dar si datorita faptului ca, in cautarea celor mai bune oferte si sortimente, cumparatorii viziteaza mai multe magazine.

Frecventa de cumparare a romanilor se aseamana cel mai mult cu cea a austriecilor, ambii mergand la shopping pentru aprovizionare aproximativ o data la o zi si jumatate pe parcursul unui an.

Ce contine cosul de cumparaturi?
Mancarea, incluzand atat alimentele proaspete (fructe, legume, lactatele, carne, panificatie) cat si cele cu un termen mai mare de valabilitate (conserve, ulei, faina, malai) reprezinta 70% din valoarea cosului anual de cumparaturi.

Observam o predilectie mai mare din partea bucurestenilor si a locuitorilor din orasele mari pentru achizitionarea alimentelor proaspete, in special lactate si carne. De cealalta parte insa, familiile tinere au un consum casnic mai mic pe aceasta categorie, cele mai probabile cauze fiind lipsa de timp, dietele specializate, dar si iesirile la restaurant. In acelasi timp insa, gospodariile tinere au cel mai mare interes pentru segmentul de ingrijire personala, mai ales in Bucuresti si in orasele mari”, spune Diana Scaunasu, Consumer Panel Manager, GfK Romania.

In comparatie cu anul 2013, tendinta generala a fost de crestere pentru produsele alimentare (exceptand alimentele proaspete) si pentru cele de ingrijire a casei. Alimentele proaspete, bauturile si produsele de ingrijire personala au avut o evolutie constanta in 2014.

Care este bugetul alocat bunurilor de larg consum?
Pe parcursul unui an o familie cheltuieste 6.450 RON pentru bunurile de larg consum destinate consumui casnic (aproximativ 537 RON pe luna). O vizita medie la magazin are valoare de 25 RON.

Evolutia retailului in 2014
Comertul modern acopera 54% din piata totala de FMCG din Romania, fiind intr-o usoara crestere fata de anul 2013.
Formatele mai mici, de tipul supermarket sau discounter, au avut un ritm de crestere mai alert in 2014, beneficiind de cresterea frecventei de cumparare. Supermarketul este formatul cu cea mai mare crestere si cu cel mai mare trafic in magazin.
Hipermarketurile si-a diminuat ritmul de crestere, insa este cel mai important canal din comertul modern, acoperind mai mult de un sfert din piata.
Primele 3 grupuri de retail acopera 33% din valoarea totala a pietei, fiind la mijlocul clasamentului comparativ cu alte tari din CEE.

Asteptari de la 2015

Piata de FMCG din Romania arata potential de crestere si in 2015, fiind una dintre putinele tari din Europa cu crestere volumica.

Spre deosebire de restul tarilor unde am vazut o evolutie constanta sau cel mult o absorbtie a cresterii pretului, in anul 2014 romanii au avut o crestere in volum de 4.6%. Acesta este un semn pozitiv care ne arata ca piata locala nu este inca saturata, iar apetitul romanilor pentru noi categorii si pentru inovatie este unul cu mare potential”, completeaza Diana Scaunasu.

Studiul GfK Panel de gospodarii are la baza informaţii obţinute prin monitorizarea consumului casnic in 2014 a tuturor categoriilor de produse de larg consum prin intermediul cercetarii de tip Panel de Consumatori a GfK Romania, pe un esantion de 3.000 de gospodarii, reprezentativ la nivel national.

Sursa: Revista-piata.ro

 

Turistii straini viziteaza Romania in interes de afaceri

Cei 1,91 milioane de turisti straini care au vizitat anul trecut Romania, majoritatea in interes de afaceri, au cheltuit 5,09 miliarde lei (1,14 mld. euro), cea mai mare pondere fiind detinuta de sumele alocate pentru cazare, potrivit datelor anuntate de Institutul National de Statistica (INS). Numarul turistilor si cheltuielile lor au fost mai mari decat in 2013, cu aproape 12% si respectiv cu 6%.

Si in 2014 principalul motiv al sejurului petrecut de turistii nerezidenti in Romania a fost reprezentat de afaceri, participarea la congrese, conferinte, cursuri, targuri si expozitii (61,3% din numarul total de turisti nerezidenti), cheltuielile acestora reprezentand 68% din total, se arata intr-un comunicat al INS.

... citeste mai mult

 

Pe ce cheltuie romanii banii?

În trimestrul III 2014, veniturile totale ale popu­laţiei, medii lunare pe o gospodărie au fost de 2.495 lei, veniturile băneşti medii au reprezentat 84,9%. Cheltuielile totale au fost, în medie, de 2.285 lei lunar pe o gospodărie, iar cheltuielile de consum medii au reprezentat 71,1%, informează INS.

Potrivit rezultatelor anchetei bugetelor de familie, în trimestrul III 2014, veniturile totale medii lunare au reprezentat, în termeni nominali, 2.495 lei pe gospodărie şi 937 lei pe persoană. Veniturile băneşti au fost, în medie, de 2.118 lei lunar pe gospodărie (795 lei pe persoană), iar veniturile în natură de 378 lei lunar pe gospodărie (142 lei pe persoană). Salariile şi celelalte venituri asociate lor au format cea mai importantă sursă de venituri (51,8% din veniturile totale ale gospodăriilor). La formarea veniturilor totale ale gospodăriilor, au contribuit, de asemenea, veniturile din prestaţii sociale (23,4%), veniturile din agricultură (3,9%), veniturile din acti­vităţi neagricole independente (2,5%) şi cele din proprietate şi din vânzări de active din patrimoniul gospodăriei (1,5%).

... citeste mai mult

 

15.6 miliarde de lei cheltuite anul trecut pentru protectia mediului

Cheltuielile pentru protecţia mediului la nivel naţional au scăzut în 2013 la circa 15,6 miliarde lei, respectiv 2,5% din PIB, de la 3% din PIB, în anul 2012, potrivit datelor provizorii publicate miercuri de Instititul Naţional de Statistică.

La nivel naţional ponderea investiţiilor producătorilor nespecializaţi a reprezentat 73,1%, în totalul investiţiilor pentru protecţia mediului, urmată de cea a administraţiei publice (15,7%) şi a producătorilor specializaţi (11,2 %).

În industria prelucrătoare s-au realizat 43,5% din cheltuielile pentru protecţia mediului a producătorilor nespecializaţi, în timp ce în sectorul ‘producţia şi furnizarea de energie electrică şi termică, gaze şi apă caldă’ s-au realizat 22,8%, iar în domeniul ‘captarea, tratarea şi distribuţia apei’ a absorbit 22%.

... citeste mai mult

 

Inflatia, salariile si cheltuielile la inceput de 2014

Indicele preţurilor de consum (IPC) în luna martie 2014 faţă de februarie 2014 este 100,03%, iar faţă de martie 2013 este 101,04%.

Dintre preţurile alimentare, cea mai amplă ieftinire s-a consemnat la ouă, cu aproape 7%, urmată de catofi, cu scăderi de 2,3% şi ulei, cu 0,8%.

Pe de altă parte, tot din categoria mărfurilor alimentare a provenit şi cea mai mare scumpire din martie, cu 3,41% la fasole şi alte leguminoase, care au însă o pondere mult mai scăzută în coşul de consum comparativ cu ouăle sau cartofi.

... citeste mai mult

 

Unul din 5 romani nu isi acopera cheltuielile din salariu – studiu CE

Aproape 20% din angajaţii din România nu câştigă suficient pentru a-şi acoperi cheltuielile, potrivit unui raport al Comisiei Europene. Este cel mai ridicat procent din tot spațiul comunitar, iar explicația ar fi deficienţe structurale care persistă dinainte de criză.

România (19%), Grecia (15%), Italia şi Spania (câte 12%) înregistrează cele mai mari procente de adulţi care au un loc de muncă, dar trăiesc la limita sărăciei, faţă de 9% la nivelul Uniunii Europene.

Un raport pregătit de Directoratul pentru ocuparea forţei de muncă, afaceri sociale şi incluziune arată că în timp ce în Italia şi Spania situaţia s-a agravat în special în urma crizei financiare globale din 2008 şi a crizei datoriilor de stat, în România şi Grecia fenomenul are natură structurală. Documentul arată că numărul angajaţilor care câştigă insuficient era relativ ridicat şi înaintea turbulenţelor economice care au măturat Europa.

... citeste mai mult