Studiu: România va avea cu aproape 1,5 milioane de tineri mai puţin în 2060

Populaţia preşcolară şi şcolară a României (0 – 23 ani) este anticipată să scadă de la aproape 3,6 milioane de persoane din perioada 2015-2016, la 3,1 milioane de persoane în 2030 şi la 2,1 milioane în 2060, în contextul în care procesul de îmbătrânire s-a adâncit de la an la an, potrivit INS. În acest fel, dacă se păstrează scăderea demografică, vor fi cu 1,5 milioane de tineri mai puţin ca în 2016.

Vârsta medie a depăşit pragul de 40 ani, atingând nivelul de 41,5 ani la 1 ianuarie 2016. Procesul de îmbătrânire demografică s-a adâncit an de an, remarcându-se scăderea ponderii persoanelor din grupa de vârstă 0-14 ani şi creşterea ponderii populaţiei vârstnice (de 65 ani şi peste), fenomen evidenţiat prin indicele de îmbătrânire demografică, care a crescut de la 80,2 (la 1 ianuarie 2003) la 112,1 persoane vârstnice la 100 de persoane tinere (la 1 ianuarie 2016), precizează Institutul Naţional de Statistică (INS) într-un comunicat transmis marţi cu ocazia zilei mondiale a populaţiei.

La 1 ianuarie 2016, populaţia rezidentă a României a fost de 19,76 milioane de locuitori. Populaţia feminină a fost majoritară, cuprinzând 10,11 milioane de persoane care reprezintă 51,2% din totalul populaţiei rezidente.

Comparativ cu 1 ianuarie 2015, la 1 ianuarie 2016 se remarcă adâncirea fenomenului de îmbătrânire demografică prin reducerea populaţiei tinere (de 0 – 14 ani) cu 16.100 de persoane, ponderea acesteia rămânând constantă (15,5%) şi creşterea ponderii celei vârstnice (de 65 ani şi peste) de la 17,0% la 17,4% (+60.900 de persoane). Populaţia adultă (15-64 ani) reprezintă 67,1% din total, în scădere cu 155.200 de persoane faţă de începutul anului 2015. În cadrul populaţiei adulte a crescut ponderea grupelor de vârstă 15-19 ani, 45-49 ani şi 60-64 ani şi a scăzut cea a grupelor de vârstă 20-24 ani, 25-29 ani, 30-34 ani, 50-54 ani şi 55-59 ani, potrivit INS.

În mediul urban locuiesc 10,63 milioane de persoane, reprezentând peste jumătate din populaţia rezidentă a ţării (53,8%).

La 1 ianuarie 2016, regiunea de dezvoltare Nord-Est (cu judeţele: Bacău, Botoşani, Iaşi, Neamţ, Suceava, Vaslui) deţinea cel mai mare număr de locuitori, cu o pondere de 16,5% în populaţia rezidentă a ţării. La polul opus se situa regiunea de dezvoltare Vest (formată din judeţele: Arad, Caraş-Severin, Hunedoara, Timiş) cu o pondere de doar 9,1% în populaţia rezidentă a ţării. Regiunea de dezvoltare Bucureşti–Ilfov este cea mai urbanizată regiune, populaţia urbană reprezentând 89,2% din populaţia totală a regiunii.

Speranţa de viaţă la naştere, în anul 2016, a fost de 75,54 ani. Femeile au o durată medie a vieţii de 79,05 ani, cu aproape 7 ani mai mare decât speranţa de viaţă a bărbaţilor (72,09 ani). Din cauza nivelului diferenţiat al mortalităţii, durata medie de viaţă a populaţiei din mediul urban (76,78 ani), a fost superioară celei din rural cu 2,78 ani (74,00 ani). Pentru ambele sexe valorile duratei medii a vieţii sunt mai mari în urban decât în rural, diferenţele fiind mai accentuate pentru populaţia masculină (3,16 ani), decât pentru cea feminină (1,81 ani).

În anul 2016, sporul natural al populaţiei rezidente a continuat să fie negativ (de – 68.100 de persoane), valori negative ale acestuia înregistrându-se şi în profil teritorial, în toate regiunile ţării. Cel mai mare spor negativ s-a înregistrat în regiunea Sud-Muntenia (-17.600 de persoane), iar cel mai mic în regiunea Bucureşti-Ilfov (-2.000 de persoane). Valori negative semnificative ale sporului natural s-au înregistrat şi în regiunile Sud-Est (- 11.600 de persoane), Sud-Vest Oltenia (-11.500 de persoane) şi Nord-Est (-9.200 de persoane).

„Evoluţiile semnificative înregistrate în societate precum scăderea natalităţii, menţinerea unui spor natural negativ, migraţia internaţională, schimbarea comportamentului demografic al cuplurilor căsătorite sunt numai unii dintre factorii consideraţi răspunzători de scăderea fertilităţii şi, implicit, a populaţiei rezidente şi a structurii acesteia pe grupe de vârstă”, se precizează în comunicatul transmis de INS.

La 1 iulie 2016, populaţia lumii a fost estimată la 7,6 miliarde locuitori; ţările cu cea mai mare populaţie au fost China (1,397 miliarde de locuitori), India (1,3 miliarde de locuitori), Statele Unite ale Americii (320 de milioane de locuitori), Indonezia (258 de milioane de locuitori) şi Brazilia (206 milioane de locuitori), conform Diviziei de Populaţie ONU.

Pentru anul 2060 se prognozează că populaţia va depăşi 10,2 miliarde locuitori. Mai mult, se estimează că populaţia Terrei va creşte anual cu 1,1%, potrivit ONU.

Ţara cu cea mai mare creştere a populaţiei, în anul 2015, a fost Oman, urmată de Guineea-Ecuatorială, Niger, Bahrein şi Qatar.

România ocupă locul 7 în cadrul Uniunii Europene din punct de vedere al populaţiei rezidente, la 1 ianuarie 2016. Ţara cu cea mai mare populaţie din UE este Germania (82,17 milioane de locuitori), iar ţara cu cea mai mică populaţie este Malta (434.000 de locuitori).

În 1987, data de 11 iulie a fost marcată în întreaga lume ca Ziua Mondială a Populaţiei. Această zi a fost aleasă şi declarată ca atare de Organizaţia Naţiunilor Unite pentru că atunci populaţia lumii a atins pragul de 5 miliarde.

Sursa: RomaniaTV.net

Be Sociable, Share!
 

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *